"Efectele crizei politice resimțite în bugetul statului.
Această aventură cu anticipatele reprezintă un pericol direct asupra deficitului public, acesta putând să ajungă peste 5% în 2020, mai exact la 5,07%. Știți că deja lucrăm cu un deficit de 4,16% prin eliminarea unor venituri la bugetul de stat de care am mai vorbit (peste 6,4 miliarde lei).
Estimarea pe care o fac este că cel puțin 10 miliarde lei va reprezenta costul fiscal al acestei aventuri despre anticipate și interimate.
Astfel:
1,1 miliarde lei = Creșterea dobânzilor!
Mărirea cu doar un punct procentual a dobânzii medii la care se împrumută statul înseamnă costuri suplimentare de 1,1 miliarde de lei.(deocamdată suntem, în medie, cu 0,5 pp mai sus cu dobânzile fata de jumătatea anului trecut)
7,8 miliarde = Scăderea veniturilor bugetare!
3,8 miliarde mai puțin la bugetul statului reprezintă efectul direct al frânării creșterii economice, anticipate deja...trimestrul IV a venit în scădere, producția industriala își continua contracția, iar celelalte sectoare încetinesc vizibil datorita lipsei stimulilor economici.
4 miliarde de lei minus urmare a slabei colectări a taxelor și impozitelor, efect blocării administrației pe o perioada de minim 4 luni.", a scris Adrian Câciu pe pagina sa de Facebook.
Românii vor fi mai îndatoraţi
"NOTĂ. Veniturile la bugetul de stat au început să scadă din luna noiembrie 2019. În lunile noiembrie și decembrie 2019 veniturile au fost cu -5% mai mici ca în perioada similară din 2018.
1,1 miliarde lei efect al deprecierii cursului valutar.
Construcția bugetara este gândită la un curs valutar de 4,75 lei pentru 1 euro. După cum putem observa, cursul fluctuează în marja 4,76-4,78 lei în prima parte a anului, iar o posibilă depreciere spre 4,8 lei pentru 1 euro poate însemna chiar un plus faţă de cele 1,1 miliarde de lei estimate, plus de cheltuieli pentru stat, dar și efecte în lanț în economie și asupra oamenilor, de la inflație până la rate bancare majorate ori facturi mărite. Total 10 miliarde lei.
Deficitul de 5,07% din PIB, adică 56,27 miliarde lei(am calculat la un PIB de 1110 miliarde lei, deoarece sunt sceptic ca România poate avea o creștere economica de 4,1% în anul 2020, in contextul dat) va însemna că fiecare român major va fi mai îndatorat cu 3.630 lei la finalul acestui an. Creștere curs de schimb, creștere nivel dobânzi, creșterea facturilor, lipsa demarării unor noi investiții, stoparea atragerii de noi fonduri europene etc.", a mai scris economistul.
"Astea ar trebui să fie treburi preocupante pentru România, nu cine câte voturi are"
"Alte costuri:
Pe fondul vulnerabilităților accentuate ale țării, determinate de slaba gestionare macroeconomică și de adâncirea deficitelor, criza politică va conduce cu certitudine la deprecierea ratingului de țară, la înrăutățirea percepției piețelor financiare internaționale asupra României. Efectul direct al scăderii ratingului de țară este diminuarea investițiilor străine. Deci mai puțini bani în economie și mai puține locuri de muncă.
Un guvern interimar, cu puteri limitate și legitimitate redusă, nu poate avea nici viziunea și nici mandatul să negocieze cu Uniunea Europeană chestiunile esențiale ale bugetului următorului exercițiu financiar 2021-2027. Prin urmare interesul României și al românilor nu va fi deloc apărat și susținut tocmai atunci când era mai mare nevoie.
Entuziasmul cu care se muta priorități economice pe finanțări europene nu tine cont de realitățile europene. Bugetul pe 2021-2027 va fi mult mai mic chiar și decât propunerea făcută de Comisia Europeană. Acestea ar trebuie sa fie treburi preocupante pentru România și nu cine și câte voturi are.", a conchis Adrian Câciu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
