”Ce ne așteaptă pe noi anul viitor în ceea ce privește calea ferată din România?”, a ridicat problema jurnalistul Val Vâlcu, moderatorul dezbaterii ”Anul european al căilor ferate în România: este nevoie de Pact Național pe Transporturi Feroviare?”.
”Cum știm cu toții, discutăm despre investiții de 30 de ani de zile. Discutăm, discutăm și mai devreme se discuta că există tot felul de documente programatice, numai că le vedem mai puțin decât dacă le-am aștepta măcar în temenii rezonabili de acceptanță administrativă. Dincolo de a vă spune care sunt cifrele pentru următorii doi ani pe tot ce înseamnă investiții publice prioritare, vreau să vă spun că trebuie să fim și mai curajoși în a ne angaja într-o serie de investiții.
Cred că avem o carență structurală, pentru că întotdeauna ținem de contextul actual și uităm că pierdem competitivitate din perspectiva infrastructurii și a tranziției către alte formule de transport mai rapid, inclusiv pe calea ferată, care este un transport verde și reparăm de multe ori prin investițiile noastre chestiuni pe care nu le-am putut face în ultimii ani sau în ultimii zeci de ani.
”Să fim mult mai curajoși în a gândi noi proiecte”
Deci dincolo de ceea ce finanțăm în zona aceasta de căi ferate, ar trebui să fim mult mai curajoși în a gândi noi proiecte, pentru a ajunge la un element de convergență cel puțin cu partea europeană, dacă nu și cu tehnologiile convergente care se aplică pe toate continentele lumii.
La propunerea Ministerului de Finanțe, deja prioritizarea investițiilor, Guvernul a aprobat finanțarea a 177 de proiecte de investiții publice prioritare. Valoarea lor este de 221 de miliarde de lei. Evident, nu vor fi finanțate toate în 2022 și o să încerc să fiu destul de scurt.
”Suntem într-un decalaj de gândire strategică cu privire la modernizarea sistemului feroviar”
Pe partea de feroviar suma este destul de mică din punctul meu de vedere, dar evident ne interesează ceea ce înseamnă proiectele mature. Avem angajamente și în PNRR pe care aștept să el văd fructificate prin angajamentele bugetare și propunerea de la Ministerul Transportului și din ce am discutat cu ministrul Transporturilor, acestea vor veni. După ce vedem exact cum avem bugetul, cred că ar trebui să gândim și o nouă strategie pe ceea ce înseamnă transportul feroviar, pentru că suntem, și așa a fost gândit PNRR, într-un decalaj de gândire strategică cu privire la modernizarea sistemului feroviar în raport cu ceea ce se întâmplă în țările europene, mai ales că canalele principale de transport încep să intre într-o reconversie, iar transportul verde va fi și cel finanțat în viitor.
”O spun ca o declarație fermă a ministrului de Finanțe”
Din perspectiva finanțării, statul român nu va avea nicio problemă să rezolve finanțarea, asta pot să o spun ca o declarație fermă a ministrului de Finanțe. În schimb, statul român, prin ministrul de resort, trebuie să își întărească capacitatea administrativă de a implementa proiectele de investiții, de a ieși din zona aceasta, din punctul meu de vedere, puțin cam prea exagerată a întârzierilor prin diferite tertipuri și juridice, dar mai ales de seriozitate a furnizorilor de lucrări publice, pentru că în contextul actual, pot să spun public următorul lucru: România va avea un buget de investiții coroborat cu fonduri europene, PNRR și fonduri publice, pe care nu l-a avut niciodată în istorie, în următorii patru ani.
”Voi sta ministru cât pot ca să asigur finanțarea”
În al doilea rând, în legea bugetului de stat veți regăsi investiții publice de 7% din PIB. La fel, le trecem, 7% și aș vrea ca la final de an, rectificarea ultimă, pe 2022 să nu mă aducă în situația, ca Ministru de Finanțe, să iau bani de la investiții pentru că nu s-au folosit. Ce este de făcut, din perspectivă normativă, din perspectivă fiscal-bugetară, din perspectivă contractuală, de la mine, tot sectorul și orizontala sa, atât în perspectiva administrativă, cât și pe partea de parteneri contractuali, vor beneficia de întreg sprijinul, astfel încât, la finalul anului 2022 să avem investiții de 7% din PIB. Că sunt pe feroviar, că sunt pe transporturi rutiere, că sunt pe clădiri, că sunt pe diverse obiective, pe porturi, problema finanțării, odată cu venirea mea ca ministru, eu singur trebuie să și voi sta ministru cât pot ca să asigur finanțarea, nu trebuie să vând iluzii. Voi căuta să fie o finanțare structurală, astfel încât, cine va veni ministru să nu vă mai spună n-am bani. Nu aceasta va mai fi cauza pentru care nu se realizează investiții în România.
”Obiectivul ZERO al actualului Guvern”
Sunt mesaje pe care încerc să le dau mai tranșant, în sensul de a încuraja ministerele și companiile care sunt implicate în realizarea investițiilor să transmită în orizontală la fel, acest mesaj, „haideți să ne apucăm de treabă”. Toată lumea din această țară, dar nu numai, se uită la noi și se întreabă, oare cum ați rămas așa de încorsetați în mecanisme administrative sau în tot felul de motivații, că a plouat, că nu au fost bani la buget, că sunt claimuri, că sunt tot felul de chestiuni și totuși la final, fiecare guvern spune că nu a reușit să facă investiții.
Mi-aș dori ca acesta să fie obiectivul zero al actualului guvern al României și să reușească cât mai mult din ceea ce își propune din perspectiva finanțării, nu va exista niciun fel de întârziere și sunt adeptul formulei prin care împrumuturile statului trebuie să se regăsească nu în cursul, ci direct în investiții”, a spus Adrian Câciu în cadrul dezbaterii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
