Înregistrarea călătoriilor ”sponsorizate” de țări terțe în termen de două luni de la călătorie ar fi datoria fiecărui europarlamentar în conformitate cu regulile Camerei.
Deși această clauză este obligatorie și a fost încălcată, după cum arată o anchetă a ziarului Le Soir citat de Europa Today, niciun europarlamentar nu a fost sancționat în actuala legislatură pentru depunerea cu întârziere a declarațiilor.
”Stimulați” de Qatargate
În mod curios, majoritatea declarațiilor au început să curgă în birourile Eurocamerei după scandalul de corupție Qatargate, care a dus deja la arestarea a trei europarlamentari.
Ziarul belgian a analizat declarațiile depuse de 140 de europarlamentari care au efectuat călătorii ”sponsorizate” începând din 2019. Potrivit Le Soir, mai mult de una din patru declarații (27,1%) au fost depuse cu întârziere.
India și Israelul au fost cele mai frecvente destinații pentru călătoriile ”sponsorizate”. Cu toate acestea, deputații europeni nu ar trebui să plătească pentru călătorii, deci nu ar trebui să accepte ”sponsorizări” deoarece au dreptul la rambursări de până la 4.716 EUR pe an pentru cheltuielile de călătorie efectuate în alte scopuri decât întâlnirile oficiale, de exemplu pentru a participa la o conferință sau a organiza o întâlnire de lucru.
Cine călătorește mai mult
Nu lipsesc declarațiile incomplete: șase europarlamentari, de exemplu, nu au precizat că zborul care le-a fost oferit a fost în clasa business. Investigația ziarului belgian împarte, așadar, europarlamentarii care au declarat călătoriile pe categorii.
Numărul unu dintre ”turiștii sponsorizați ai Parlamentului UE” este ecologistul german, Reinhard Butikofer, cu 22 de călătorii de la începutul legislaturii în 13 țări diferite.
Apoi sunt ”întârziații”. ”În acest clasament, Katarina Barley se află pe primul loc” în condițiile în care ”deputatul socialist german a prezentat zece dintre cele treisprezece declarații ale sale în afara termenului”.
Printre ”călătorii ciudați” se numără Radoslaw Sikorski, deputat polonez al Partidului Popular European, ”care a călătorit de două ori din 2019 în Emiratele Arabe Unite și o dată în Statele Unite pentru întâlnirile Forumului Sir Bani Yas”.
După cum se precizează în declarațiile de interese, ”deputatul este plătit de același Forum cu puțin peste 90.000 de euro pe an” chiar dacă ”nimic nu îi împiedică pe parlamentari să aibă un al doilea loc de muncă cu condiția să-și declare salariul”.
De la o extremă la alta
În sfârșit, sunt ”observatorii electorali” care în mod firesc desfășoară o activitate importantă de monitorizare a alegerilor în țări care cu siguranță nu strălucesc pentru transparență.
Dar, pe lângă particularitatea că aceste călătorii au fost plătite de țările vizate teoretic de misiune, Le Soir a remarcat și alte ciudățenii, cum ar fi cei opt europarlamentari de extremă dreapta care au călătorit în Crimeea sau Kazahstan și care au fost ulterior interziși pentru restul anul pentru efectuarea misiunilor de observare a alegerilor.
Alți trei europarlamentari, de data aceasta din extrema stângă, au fost sancționați după ce au efectuat misiuni de observație în Ecuador sau Venezuela.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
