România și Ungaria sunt cele mai slabe verigi din regiune din punct de vedere economic, însă guvernul de la București, comparativ cu cel condus de Viktor Orban, are avantajul că este aparent serios în privința încheierii unui acord cu FMI, a notat un analist de la firma Roubini Global Economics (RGE), condusă de reputatul economist Nouriel Roubini, scrie Mediafax.
Din cauza îndatorării externe şi fundamentelor macroeconomice mai slabe, "Ungaria este cea mai slabă verigă", a declarat analistul RGE Jelena Vukotic, într-un interviu pentru un blog al Concorde Fund Management, preluat de publicaţia ungară Portfolio. Vukotic a notat și faptul că băncile din Ungaria depind puternic de instituţiile de credit din zona euro şi de stabilitatea uniunii monetare.
Nici România nu se află într-o situație mai bună, este opina analistului RGE, doar că, spre deosebire de autoritățile de la Budapesta, guvernul român este aparent serios în privinţa încheierii unui acord cu FMI şi probabil va reînnoi actuala înţelegere, care expiră în martie.
"În situaţii turbulente, (acordul cu FMI, n.r.) oferă cea mai puternică asigurare pentru investitorii care au în vizor şi România. Contrar acestei situaţii, executivul ungar nu are nicio intenţie notabilă de a ajunge la o înţelegere cu Fondul, asumându-şi astfel un risc major, întrucât într-un context în care încrederea la nivel global se poate deteriora rapid şi puternic, Ungaria ar putea să fie prima ţară din care capitalul străin se retrage", a spus Vukotic.
Declarațile analistul RGE au fost făcute după ce firma la care lucrează a fost criticată la începutul săptămânii de Ministerul Economiei de la Budapesta pentru că ar fi cauzat deprecierea forintului printr-o recomandare de vânzare către clienţi. Imediat, RGE, în replică, a afirmat că deprecierea mondei ungare, în jurul pragului psihologic de 300 de forinţi pentru un euro, ar fi fost cauzată de comentariile ministrului Economiei, Gyorgy Matolcsy, acesta susținând în mai multe rânduri că ar prefera un forint mai slab.
Deși, în timpul crizei financiare din 2008, Ungaria a evitat un colaps financiar cu ajutorul unui împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI, UE şi Banca Mondială, momentan, ţara vecină nu are nici în prezent o înţelegere cu instituţiile financiare internaţionale.
România are în derulare un acord stand-by cu FMI început în primăvara anului 2011, care urmează unei înţelegeri de finanţare cu FMI, Comisia Eeuropeană şi Banca Mondială, derulată între 2009 şi 2011, cu o valoare de aproape 20 de miliarde de euro. Actualul acord cu FMI şi CE, în valoare cumulată de 5 miliarde euro, este tratat de autorităţile de la Bucureşti ca o înţelegere de tip preventiv. În pofida faptului că acordul era programat să se încheie în primăvara anului 2013, există șanse ca el să fie prelungit, având în vedere că există întârzieri în îndeplinirea condiționalităților, datorate alegerilor parlamentare.
Iniţial, Executivul dorea închiderea în ianuarie a acordului actual şi perfectarea unei noi înţelegeri cu instituţiile financiare, în care să fie preluate şi din condiţionalităţile asumate deja şi neîndeplinite, dar experţii internaţionali au respins o astfel de propunere, cerând în primul rând respectarea obligaţiilor amânate.
Moneda națională a României se află pe un trend crescător de la jumătatea lunii decembrie, jucătorii mizând pe stabilitate politică, încheierea unui nou acord cu FMI, randamente. În plus, după anunțul JP Morgan de marţi seară privind includerea obligaţiunilor României într-un indice al băncii, apetitul jucătorilor străini s-a apreciat și mai mult.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
