Prim-ministrul Ilie Bolojan a susținut, marţi, la Palatul Victoria, o conferinţă de presă pe tema pensiilor speciale. Întrebat de redactorul-șef DC News TV, Florin Răvdan, despre întârzierea unor investiții prin Programul Anghel Saligny și despre listările companiilor de stat la bursă, premierul Ilie Bolojan a oferit explicații detaliate privind constrângerile bugetare și planurile Guvernului pentru perioada următoare. Șeful Executivului a susținut că listarea va începe totuși anul acesta, dar că întregul proces este unul de durată și implică mai multe părți.
„Domnul Anastasiu spunea că statul trebuie să fie un partener loial al companiilor private. În contextul anulării sau al întârzierii unor contracte de investiții pe Programul Anghel Saligny vă întreb dacă acesta este un gest loial și vă mai întreb de ce listarea la bursă a unor mari companii se va face abia în 2026 și nu anul acesta?”, l-a întrebat Florin Răvdan pe premierul României.
Răspunsul lui Ilie Bolojan:
„Listarea la bursă va începe anul acesta, dar nu este ca o conferință de presă pe care o anunți de pe o zi pe alta. E un proces lung, care în cea mai bună variantă durează 6 luni de zile și într-o variantă normală aproximativ un an de zile, pentru că aici nu suntem doar noi acționari, mai este și Fondul Proprietatea, mai sunt și proceduri de evaluare, sunt aspecte care țin de zona bursieră, deci e nevoie de o perioadă de timp.
În ceea ce privește asigurarea fluxurilor de plăți către cei care au prestări de servicii către stat, către cei care derulează investiții pentru autoritățile locale, dar prin programe finanțate de Guvern, aici sunt două aspecte foarte clare. Știu toți constructorii din România că, în momentul de față, bugetul care a fost alocat Ministerului Dezvoltării pe componenta de Anghel Saligny este epuizat, deci cele 10 miliarde de lei cât reprezenta bugetul acestui program de anul acesta sunt practic epuizate.
În condițiile în care, în primele 6 luni, am încasat mai puțin decât ne-am propus și am cheltuit mult mai mult decât am estimat pentru că am anulat prevederile ordonanței, pentru că am continuat cu abordările normale, înseamnă că nu avem posibilitatea, indiferent cine este premier, să facem rectificări pozitive pentru că nu mai avem spațiu fiscal. Prin urmare, orice fel de alocare suplimentară pentru un program va trebui să fie un minus mult mai mare de pe alte programe.
Cu cât înțelegem cu toții că trebuie să controlăm cheltuielile, să nu mai risipim banii, să ne reducem toate cheltuielile care nu sunt strict urgente, cu atât Guvernul României și autoritățile locale vor avea capacitatea să asigure o prioritizare a acestor proiecte într-o manieră care să nu creeze probleme.
În același timp, cred că este corect ca, în anii următori, să avem un plan multianual în care să se știe pe fiecare an, pe 2-4 ani de acum înainte, care este alocarea pe care România o poate face, de exemplu, pe acest program și, în funcție de aceste alocări, să se stabilească pentru fiecare lucrare în parte capacitatea de a aloca banii anual. Și atunci atât primăria, cât și constructorii vor ști că această lucrare are capacitatea să fie achitată de statul român doar în următorii 3 ani de zile, să spunem – că anul viitor va fi o sumă mai mică pentru că nu avem spațiu fiscal, în 2027-2028 va fi o sumă mai mare – iar primăria sau constructorii vor avea mai multe posibilități. Vor să termine mai repede? Foarte bine, pot să contracteze credite să termine lucrarea, să spunem, anul acesta, iar banii pe care statul îi garantează că îi va plăti pot fi folosiți la ratele la băncile de unde se împrumută.
Deci vom căuta să creăm niște mecanisme. Eu personal consider că, întotdeauna, atunci când ai un contract, să cauți să-l respecți, indiferent că e vorba despre un contract între două persoane juridice, private sau între stat și o companie, dar și între stat și cetățean – contractul nescris, acel respect în care știi că ai anumite lucruri de făcut și trebuie să le faci și, dacă spui ceva, pe cât posibil, trebuie să îndeplinești ce ai spus”.