Dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator USTACC, la Spitalul Clinic Sanador, a vorbit la interviurile DC News și DC Medical despre testele cardiovasculare pentru longevitate și despre echipa inimii. Totodată, aceasta a comentat statisticile care arată că femeile sunt mai longevive decât bărbații.
Dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator USTACC, la Spitalul Clinic Sanador, a fost invitata lui Val Vâlcu la interviurile DC Medical și DC News, acolo unde a vorbit despre testele cardiovasculare pentru longevitate și despre echipa inimii. Aceasta a dezvăluit și care a fost cel mai în vârstă pacient internat pe secția USTACC din cadrul Spitalului Clinic Sanador, explicând totodată de ce femeile sunt mai longevive decât bărbații.
Ce este USTACC
"În primul rând, doamna doctor, să ne spuneți ce înseamnă USTACC. Vedem în marile spitale, spitalele de urgență, aceste secții, aceste acronime. De unde vin?", a întrebat Val Vâlcu la începutul interviului.
"USTACC-ul este un departament deja implementat de mult timp în centrele terțiare cardiologice. Este un acronim și reprezintă unitatea de terapie de supraveghere și terapie avansată a pacienților cardiaci critici. Este practic un departament intermediar între secția de cardiologie clinică și secția de terapie intensivă cardiovasculară.
Este locul în care pacienți cu afecțiuni cardiovasculare severe sau în formă acută sunt internați pentru monitorizare și pentru decizia strategiei terapeutice. Ei nu sunt pacienți atât de severi încât să necesite internare pe terapie intensivă, nu au nevoie, de exemplu, să fie intubați, dar sunt pacienți care necesită manevre de monitorizare suplimentară, decizii terapeutice rapide, care sunt practic specifice acestui departament USTACC și depășesc capacitatea secției de cardiologie clinică pentru pacienții cronici", a explicat dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator al Unitatății de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci Critici (USTACC), la Spitalul Clinic Sanador.
Cât durează o internare la USTACC
"Cât durează o internare într-o astfel de secție?", a întrebat apoi Val Vâlcu.
"Din fericire, în spitalul nostru deciziile terapeutice, dar și implementarea lor, se întâmplă cu rapiditate, așa încât parcursul unui pacient odată internat pe USTACC este rapid direcționat în funcție de patologia sa și rezolvarea practic se întâmplă în aceeași zi sau în ziua următoare, așa încât următoarea perioadă, de obicei încă o zi, este doar pentru monitorizare.
Apoi, desigur, în funcție de fiecare caz în parte, de particularitățile sale, pacientul este fie transferat pe secția de cardiologie clinică, fie chiar externat sau dacă Doamne ferește evoluția este nefavorabilă, atunci fie se mai prelungește această internare pe USTACC sau, în cazuri complicate, se transferă în secția de Terapie Intensivă. Dar toate astea se întâmplă printr-o coordonare extrem de eficientă a mai multor departamente", a explicat dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator al Unitatății de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci Critici (USTACC), la Spitalul Clinic Sanador.
Dr. Monica Trofin-Bănescu: Echipa inimii este un concept la care țin foarte mult
"Aceasta este echipa inimii", a punctat Val Vâlcu.
"Exact, echipa inimii este un concept la care țin foarte mult și care, din fericire, funcționează foarte bine și efectele sale se văd prin rezolvarea rapidă a cazurilor, dar mai ales în cazurile complexe în care este absolut necesară și extrem de importantă luarea deciziilor în echipă. Echipa inimii este formată dintr-un cardiolog clinician, dintr-un cardiolog intervenționist, dintr-un chirurg de chirurgie cardiovasculară și un medic de terapie intensivă cardiovasculară.
La această echipă desinestătătoare se asociază și medicul radiolog, imagistul cardiovascular, de multe ori și medicul urgentist, cel care preia primul cazul în compartimentul de primiri urgențe. Este genul de echipă în care fiecare are un rol bine definit și scopul acestei echipe este de a gândi personalizat, adică de a particulariza fiecare caz, fiecare patologie, în funcție de fiecare pacient în parte, așa încât pacientul să beneficieze de cea mai bună terapie pentru el.
Ca să vă dau un exemplu: un pacient cu o boală coronariană la care se va decide, în cadrul acestor întâlniri ale echipei inimii, care este terapia optimă, de exemplu: terapie medicamentoasă, o procedură intervențională cum a fi montarea de stenturi sau bypass-ul aortocoronarian, adică intervenția chirurgicală. Și atunci, pe criterii foarte clare, discutând fiecare caz în parte, la sfârșit se ia o decizie unanimă, ca să spun așa, adică toată lumea trebuie să ajungă la aceeași concluzie. Și atunci desigur că cel care beneficiază cel mai mult de pe urma acestui efort comun este pacientul", a mai spus dr. Monica Trofin-Bănescu.
Care a fost cel mai în vârstă pacient internat la USTACC de la Spitalul Clinic Sanador
Întrebată apoi care a fost cel mai în vârstă pacient internat pe secția pe care o coordoneaază, medicul a precizat că, indiferent de vârstă, fiecare pacient are parte de același tratament. Ea a spus totodată că unii dintre cei mai în vârstă pacienți care au ajuns la Unitatea de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci Critici (USTACC) de la Spitalul Clinic Sanador au avut în jur de 100 de ani. Potrivit ei, scopul intervențiilor efectuate la această vârstă au drept scop: absența simptomelor, scăderea numărului episoadelor de decompensare cardiacă și reducerea numărului de spitalizari.
"Din punctul nostru de vedere, vârsta nu este un criteriu pentru o afecțiune. Prin urmare, indiferent cât este de în vârstă o persoană are același acces la aceleași tratament ca oricare alt pacient. Am tratat pacienți și în jurul vârstei de 100 de ani, am tratat chiar cu proceduri intervenționale astfel de pacienți, așa încât să le asigurăm o calitate a vieții optime. Am avut și pacienți la care s-a efectuat angioplastie, adică montare de stenturi la nivelul vaselor coronare și pacienți la care s-au montat intervențional proteze la nivelul valvei aortice.
Scopul acestor intervenții este de a asigura pacienților o calitate bună a vieții, adică să-și păstreze autonomia. Prin asta se definește scopul nostru de a interveni la această vârstă: absența simptomelor, scăderea numărului episoadelor de decompensare cardiacă și practic reducerea numărului de spitalizari", a precizat dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator USTACC, la Spitalul Clinic Sanador.
Sunt femeile mai longevive decât bărbații?
Ulterior, jurnalistul Val Vâlcu a readus în atenție un fenomen demonstrat de numeroase studii demografice: femeile trăiesc, în medie, mai mult decât bărbații. Clasamentele mondiale ale longevității sunt dominate de femei, iar această realitate ridică întrebări despre cauzele diferențelor dintre cele două sexe și despre rolul prevenției în menținerea sănătății pe termen lung.
Pornind de la aceast subiect, jurnalistul Val Vâlcu a întrebat dacă statisticile care arată că femeile sunt mai longevive decât bărbații reflectă o realitate medicală. Dr. Monica Trofin-Bănescu a confirmat că femeile au, într-adevăr, o speranță de viață mai mare, explicând că bărbații sunt mai afectați de bolile cardiovasculare.
Medicul a subliniat însă că factorul deciziv în reducerea mortalității rămâne depistarea precoce, prin programe de screening de la vârste tot mai tinere, în contextul în care România continuă să inregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității cardiovasculare.
Dr. Monica Trofin-Bănescu: Bărbații sunt mai afectați de boli cardiovasculare decât femeile
"Cea mai în vârstă persoană din România a împlinit 111 ani. Anul trecut, o organizație internațională, Gerontology Resege Gov, a validat statutul de super-centenar. Au făcut verificări demografice. Centenara din România ocupă locul 124 în lume în topul celor mai longevive persoane de pe planetă. Un top dominat de femei. Sunt femeile mai longevive decât bărbații, așa cum spun statisticile?", a întrebat apoi Val Vâlcu.
"Da, femeile sunt mai longevive decât bărbații. În România, unde rata de mortalitate cardiovasculară este printre cele mai mari din lume, evident că ne bucură existența persoanelor de vârsta aceasta, le urăm multă sănătate în continuare. Totuși, este evident că screening-ul pacienților trebuie făcut de la o vârstă din ce în ce mai tânără.
Într-adevăr, bărbații sunt mai afectați de boli cardiovasculare decât femeile, cel puțin până la vârsta menopauzei, după care există un ușor trend de egalare ca proporții. Dar aș vrea să subliniez încă o dată că metodele de screening sunt cele care triază pacienții la risc de boli cardiovasculare și acest screening trebuie efectuat, statistic dovedit, la vârste din ce în ce mai tinere. Ne bucurăm că vedem un interes foarte mare al populației aflate între 35-45 de ani, pentru sănătatea fizică și pentru sănătatea mentală", a mai spus dr. Monica Trofin-Bănescu.