Președintele Nicușor Dan l-a felicitat, sâmbătă, pe Dacian Cioloș, candidatul susținut de România pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei.
Președintele Nicușor Dan l-a felicitat, sâmbătă, pe Dacian Cioloș pentru prezentarea viziunii sale privind viitorul Francofoniei. Candidatul susținut de România pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) a transmis statelor membre manifestul său de viziune, „Rassembler pour construire - Vision Francophonie 2030” („A uni pentru a construi - Viziunea Francofonia 2030”).
„Îl felicit pe Dacian Cioloș pentru prezentarea viziunii sale privind o Francofonie mai eficientă, mai apropiată de cetățeni și mai orientată către rezultate, cu Africa în centrul atenției și cu toate regiunile implicate pe deplin. Ambiția sa este de a transforma Francofonia într-un exemplu de multilateralism luminat și de a-i consolida rolul ca spațiu de cooperare, dialog și oportunități.
Manifestul 'Rassembler pour construire - Vision Francophonie 2030' ('Reunim pentru a construi - O viziune pentru Francofonie 2030') a fost transmis tuturor statelor membre”, a scris președintele Nicușor Dan, sâmbătă, pe rețelele de socializare.
Viziunea lui Cioloș pentru Francofonie
Statele şi guvernele membre cu drepturi depline ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF) au primit în ultimele zile, pe canale diplomatice, manifestul „Reunim pentru a construi - O viziune pentru Francofonie 2030”, document care dezvoltă şi structurează viziunea prezentată de Dacian Cioloş la audierea susţinută pe 30 iunie în audierea de la Conferinţa Ministerială a Francofoniei, în cadrul procesului de alegere a viitorului Secretar general al Francofoniei.
Transmiterea manifestului către statele şi guvernele membre are ca scop animarea dezbaterii din comunitatea francofonă privind viitorul organizaţiei, în contextul alegerilor pentru funcţia de Secretar General. Lansat imediat după audiere, documentul oferă o prezentare detaliată a direcţiilor strategice, principiilor şi obiectivelor pe care Dacian Cioloş le propune pentru viitorul Francofoniei şi este în linie cu documentele fundamentale ale acesteia, respectiv Carta Francofoniei, Cadrul Strategic al Francofoniei 2023-2030, Declaraţia de la Bamako şi Declaraţia de la Saint Boniface.
Manifestul este rezultatul mai multor luni de consultări şi întâlniri desfăşurate de Dacian Cioloş cu responsabili politici, reprezentanţi ai instituţiilor francofone, antreprenori, universitari şi actori ai societăţii civile întâlniţi în timpul turneului său diplomatic din Europa, Africa, America de Nord şi Asia. El reflectă o viziune construită prin dialog şi prin înţelegerea diversităţii realităţilor şi a aşteptărilor existente în spaţiul francofon.
În cadrul audierii din 30 iunie de la Conferinţa Ministerială a Francofoniei, Dacian Cioloş a pledat în faţa miniştrilor şi reprezentanţilor statelor membre pentru o Francofonie a oportunităţilor pentru cetăţeni. Intervenţia sa a pus accent pe consolidarea rolului Francofoniei ca spaţiu al încrederii şi al cooperării, pe promovarea unui multilateralism vizionar, pe dezvoltarea dimensiunii economice a organizaţiei, pe crearea de oportunităţi pentru tineri şi pe implicarea deplină a tuturor regiunilor, cu Africa în centru.
Dacian Cioloş propune o proiecţie ambiţioasă şi pragmatică a Francofoniei până în anul 2030, bazată pe convingerea că spaţiul francofon dispune de resursele umane, culturale, economice şi instituţionale necesare pentru a răspunde aşteptărilor cetăţenilor săi într-o lume aflată într-o profundă transformare.
„Francofonia de mâine trebuie judecată în funcţie de capacitatea sa de a transforma viaţa femeilor şi bărbaţilor care alcătuiesc comunitatea noastră. Rolul Secretarului General nu se poate limita la administrarea unei organizaţii. El trebuie să întruchipeze, să anime şi să conecteze întregul ecosistem francofon”, afirmă Dacian Cioloş în manifest.
Șase direcții pentru viitorul Francofoniei prezentate de Cioloș
Viziunea prezentată în document este structurată în jurul mai multor direcţii majore de transformare a Francofoniei.
Prima este construirea unei Francofonii a încrederii, capabilă să devină un reper într-o lume din ce în ce mai fragmentată. Dacian Cioloş propune dezvoltarea unui multilateralism vizionar, care să reunească statele, comunităţile, actorii economici, culturali şi academici, societatea civilă şi cetăţenii în jurul unor proiecte comune. Un astfel de multilateralism consolidează suveranitatea statelor membre, încrederea şi respectul reciproc şi creează condiţiile pentru o autonomie strategică mai puternică.
A doua direcţie este construirea unei Francofonii cu Africa în centru şi cu toate regiunile pe deplin implicate. Manifestul subliniază că implicarea activă a tuturor regiunilor nu diminuează rolul Africii, ci, dimpotrivă, contribuie la consolidarea influenţei, vizibilităţii şi capacităţii acesteia de a-şi valorifica întregul potenţial.
„O Francofonie întemeiată pe egalitatea dintre membrii săi este şi o Francofonie care consolidează încrederea, vizibilitatea şi influenţa Africii”, se arată în document.
A treia direcţie se concentrează pe tineri şi pe dezvoltarea unei Francofonii a oportunităţilor.
„Tinerii sunt cel mai bun indicator al viitorului Francofoniei. Alegerea lor de a învăţa - sau nu - limba franceză va spune mai multe despre viitorul limbii noastre decât toate proiecţiile statistice. Pentru ei, franceza trebuie să fie mai mult ca oricând o limbă a culturii, dar şi o limbă a oportunităţilor şi a viitorului. O limbă care permite crearea unei companii, dezvoltarea unui proiect, atragerea de investiţii, găsirea unui loc de muncă sau construirea unui parteneriat. Pentru că ceea ce contează nu este numărul proiectelor pe care le lansăm. Ci vieţile pe care le transformăm”, afirmă Dacian Cioloş.
În această viziune, limba franceză trebuie să devină nu doar un instrument de comunicare şi cultură, ci şi o limbă a educaţiei, a inovării, a antreprenoriatului şi a oportunităţilor economice.
Manifestul propune şi consolidarea dimensiunii economice a Francofoniei ca o continuare firească a misiunii sale culturale.
„O Francofonie care conectează continentele, operatorii, comunităţile şi cetăţenii în jurul marilor priorităţi care ne vor modela viitorul: educaţia, dezvoltarea economică, securitatea alimentară, agricultura durabilă, digitalizarea, inteligenţa artificială, tranziţia ecologică şi climatică, antreprenoriatul tinerilor, drepturile omului, emanciparea femeilor, statul de drept şi pacea”, se arată în document.
O altă direcţie de acţiune este ca Francofonia să-şi crească semnificativ capacitatea de acţiune prin mobilizarea unor resurse suplimentare şi prin gestionarea acestora cu eficienţă, transparenţă şi responsabilitate. Documentul pledează pentru consolidarea cooperării cu statele membre, băncile de dezvoltare, instituţiile internaţionale şi sectorul privat şi pentru o abordare strategică a resurselor şi obiectivelor organizaţiei.
Manifestul susţine că Francofonia trebuie să-şi consolideze influenţa internaţională nu prin dimensiunea instituţională, ci prin utilitatea pentru cetăţeni.
„Întrebarea nu este de unde vine viitorul Secretar general. Întrebarea este ce Francofonie vrem să construim împreună şi cum putem mobiliza toate energiile noastre pentru a reuşi acest lucru”, subliniază Dacian Cioloş.
Viziunea susţinută de Dacian Cioloş este fidelă fondatorilor Francofoniei, subliniază Manifestul, dar este totodată orientată spre viitor şi capabilă să transforme vieţi prin crearea de oportunităţi pentru cetăţeni.
„Atunci când Leopold Sedar Senghor definea Francofonia drept 'acest umanism integral' întemeiat pe întâlnirea energiilor tuturor continentelor, el nu vorbea doar despre o limbă, o ţară sau o regiune. Vorbea despre un proiect uman. Despre o manieră de a locui lumea împreună. Şi astăzi, această viziune îşi păstrează întreaga forţă”, se arată în document, potrivit Agerpres.