În iunie 2021 turiștii primeau o veste tristă: Cascada Bigăr s-a prăbușit. Acum, la aproape patru ani de la acel moment, Cascada Bigăr se regenerează, iar Antena 3 CNN a difuzat imagini în care se poate vedea cum arată astăzi obiectivul turistic.
De altfel, reamintim faptul că decanul Facultății de Geografie din cadrul Universității București, Alexandru Nedelea, spunea în iunie 2021 că această cascadă se va reface în mod natural, dar acest lucru necesită timp.
„Din punctul meu de vedere, trebuie să lăsăm lucrurile să meargă în mod natural. Această cascadă se va reface, dar peste zeci, peste sute de ani. Oricum e foarte accesibilă, foarte mulți opresc în drum și imediat ajung la cascadă. Eu zic că se va reface în mod natural. Eroziunea își va spune cuvântul și acea bucată de stâncă prăvălită va fi fărâmițată de apă și se va duce, dar pe marginea stâncii se va forma o altă cascadă, o altă treaptă la fel de frumoasă. E apa care vine din adânc, iar cascada va fi acolo și va dăinui mult și bine. Numai că era acum foarte vizitată, cunoscută, toți cu selfie-uri și cu telefoane și de aceea s-a mediatizat atât de mult“, spunea atunci Alexandru Nedelea.
De ce s-a prăbușit Cascada Bigăr
Reamintim că în după amiaza zilei de 7 iunie 2021, pragul calcaros al cascadei Bigăr s-a prăbușit. Atunci, Mircea Jumanca, activist pentru protecția mediului care este și ghid de turism, a spus că motivul prăbușirii Cascadei Bigăr a fost intervenția omului, dar Romsilva a respins cu fermitate aceste informații. Activistul a spus pentru Deutsche Welle că motivul prăbușirii Cascadei Bigăr este intervenția omului în circuitul apei.
„Travertinul, roca din care este formată acea cascadă, este un calcar care se depune constant odată cu trecerea apei dulci. Dar apa din izbucul care alimenta cascada a fost deviată pentru o păstrăvărie, astfel că roca nu a mai avut parte de necesarul ei natural”, a precizat Jumanca. Activistul de mediu a spus că a observat fisuri în corpul cascadei în ultimii doi ani.
Totuși, Alexandru Nedelea spunea atunci că presiunea exercitată de ploi a făcut ca pragul să depășească un anumit nivel de saturație, iar presiunea exercitată să fi fost mai puternică și să fi cauzat căderea acestuia, având în vedere că sub prag nu exista vreo susținere.
„Din punctul meu de vedere, ca geomorfolog, această stâncă s-a prăbușit natural. Au fost ploi suficient de multe, izvorul a fost plin și cu presiune puternică, eroziunea a devenit din ce în ce mai mare la baza stâncii și, în timp, s-a prăbușit. Într-adevăr, o parte din acest izvor a fost captat de o păstrăvărie, care e undeva mult în amonte de cascadă, dar această păstrăvărie a fost construită în 1988. Au trecut peste 30 de ani și sunt doar speculații. Nu doar această cascadă a avut probleme, mai sunt și altele“, spunea atunci Alexandru Nedelea, decanul Facultății de Geografie.