Conf. univ. dr. Florentina Sâmihăian, cadru universitar la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București, a vorbit despre analfabetismul funcțional și a explicat că acesta are mai multe cauze, printre care modul de evaluare a competențelor, care pune accent pe reproducerea informațiilor, nu pe înțelegerea reală a textului.
Potrivit acesteia, elevii nu sunt suficient de bine antrenați să lucreze cu textele, să formuleze întrebări și să caute sensuri, motiv pentru care ajung să scaneze rapid textele și să răspundă superficial.
„Analfabetismul funcțional este un fenomen care ne înfioară, ne produce o frustrare, pentru că nu este un fenomen pasager. Durează de ani de zile. În urma acestor teste PISA rezultă 42% dintre elevii români. Este un verdict cam critic, mai ales că plecăm de la ideea că tinerii de azi, noile generații, au o altă mentalitate, sunt copii foarte deștepți, cu mare potențial. Ce se întâmplă aici? De ce avem analfabetism funcțional?”, a întrebat Sorin Ivan, decan și director al revistei Tribuna Învățământului.
„Cred că sunt mai multe motive. Nu știu care dintre ele este mai important. Unul este felul în care examinăm competențele lor de literație, adică această capacitate de a înțelege textele și de a formula puncte de vedere despre ele, pentru că ceea ce li se propune și la Evaluarea Națională, și la Bacalaureat, mizează foarte mult pe a reproduce niște chestiuni pe care le-au învățat.
Ca să eliminăm acest fenomen, ar trebui să știm să lucrăm cu textele. Deci copiii să știe să se uite la un text, să vadă în el, în primul rând, care este ideea acolo, care sunt perspectivele din care se pot uita, ce întrebări pot să pună referitoare la acest text, unde nu le e foarte clar ce spune textul, ce pot să interogheze acolo, ce răspunsuri pot să aibă.
Deci acest lucru cu textul, la noi, nu este încă foarte bine pus în practică și, de asta, copiii, și la Evaluarea Națională, unde au niște întrebări de comprehensiune, ei doar scanează așa, foarte rapid, găsesc cuvinte-cheie și dau răspunsuri. Sigur că, uneori, dau răspunsul greșit, deși acolo întrebările sunt foarte simple, pentru că n-au răbdare să citească.
N-au răbdare să se uite la un fragment mai mic și această lipsă de răbdare vine din lipsa de exercițiu a lucrului cu textul”, a spus conf. univ. dr. Florentina Sâmihăian.
„Efectul examenelor este unul parșiv”
Conf. univ. dr. Florentina Sâmihăian a explicat că examenele influențează negativ felul în care se predă, pentru că pun accent pe răspunsuri rapide și pe detalii superficiale din text, în loc să încurajeze analiza în profunzime. Din această cauză, elevii nu ajung să citească în profunzime și să înțeleagă cu adevărat ce scrie într-un text.
„Asta e! Nici practica lecturii nu prea o au, nici în privat, nici acasă. Deci sunt două cauze: lipsa sau insuficiența lecturii ca experiență și abordarea didactică”, a spus Sorin Ivan.
„Și examenele, pentru că efectul examenelor este unul parșiv. Adică ele influențează, de fapt, felul în care se predă, și dacă noi știm că nu trebuie să mergi în profunzimea textului, să te uiți acolo la cuvinte, și poți să răspunzi destul de repede... Adică sunt niște cerințe, de pildă, la Evaluarea Națională, care întreabă despre detalii din text, care nu au nicio relevanță pentru înțelegerea sensului profund al acelui fragment”, a spus conf. univ. dr. Florentina Sâmihăian, la emisiunea DC Edu, de pe DC News, DC News TV şi Părinţi şi Pitici.
Video: