Darie Cristea a declarat, pentru dcnews.ro, că "un partid care se trezește înainte de campania electorală fără candidat, ca urmare a faptului că respectivul este suspect într-un caz de corupție, are probleme în a aborda alegerile. Cu atât mai mult în cazul în care candidatul în cauză este unul cu șanse în a câștiga o primărie importantă. Nu e atât de mult o problemă de imagine, cât mai degrabă una de logistică pentru partid. Să găsești o alternativă la o candidatură consacrată cu o lună - două înainte de alegeri este dificil. Probabil că partidele ar trebui să ia mai în serios ceea ce în genere numim criterii de integritate și să evite candidaturile care prezintă risc 'juridic'. E drept, dificultăți în a găsi candidați pentru localele din 2016 au avut cam toate partidele, mai ales cele mari".
Electoratul, confuz între susținerea luptei anticorupție și votarea candidatului acuzat de corupție
Întrebat cum influențează anchetele DNA intenția de vot a electoratului, sociologul spune că "aici e un fenomen interesant de opinie publică. Pe de o parte, publicul primește pozitiv campania anticorupție. Pe de altă parte, sondajele ne arată că există un vot, măcar ipotetic, pentru unii primari implicați în dosare de corupție care aveau o popularitate mare în comunitățile lor. Analiștii pot reproșa publicului această relativă inconsistență de opinie. Pe de altă parte, trebuie înțeleasă și confuzia publicului. Partidele au obligația să livreze soluții politice: unde este noua clasă politică... necoruptă, competentă etc? Cetățeanul nu este nici procuror, nici președinte de partid. Cetățeanul ia de bune candidaturile care i se pun în față".
[citeste si]
Cât despre cine cântărește mai mult la alegerile locale într-un fief tradițional, partidul sau candidatul, directorul INSCOP este de părere că "teoretic, profilul candidatului de la locale este altul decât al celui de la parlamentare. Eu cred că în România inclusiv localele sunt mai politizate decât ar fi cazul, măcar ca urmare a faptului că de 25 de ani, alegerile locale la noi sunt cu o jumătate de an înainte de generale. Practic, sunt un fel de repetiție generală pentru alegerile mari și sunt grefate de sfârșitul de ciclu electoral. În plus, partidele sunt importante la locale poate nu atât ideologic, cât sub forma rețelei pe care o pun la dispoziția candidatului. Desigur, ajută să ai candidați puternici, cu priză la public. De aceea partidele vizează liderii informali ai comunității pentru a îi atrage în politică la locale".
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat partidul va lua o decizie dacă o mai susține pe Lia Olguța Vasilescu, aflată în arest la domiciliu de astăzi, în urma unor acuzații DNA cu privire la campania din 2012.
Fenomenul după DNA în local: transferul de charismă
Darie Cristea a precizat cu privire la situația din Craiova, care este aceeași în cazul tuturor primăriilor decapitate de DNA, că "să piardă un candidat consacrat și cotat cu șanse serioase la păstrarea fotoliului de primar este cât se poate de dificil pentru un partid. Iese dintr-o strategie construită pentru o victorie relativ asigurată și intră într-o competiție restartată. Deci marcată de incertitudine. Depinde însă dacă electoratul primarului care iese din joc ca urmare a problemelor în justiție este dispus să crediteze în continuare partidul care e nevoit să schimbe candidatul. Dacă, de exemplu, electoratul agreează în continuare primarul, în ciuda dosarului în care e implicat și care i-a determinat retragerea din cursă, e foarte posibil ca un transfer de charismă spre alt candidat susținut de partid să se petreacă. La nivel local nu e tocmai de neașteptat să se întâmple astfel de fenomene".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
