Ai suferit un atac de cord? Iată cum te poate ajuta psihologia

Există un corp considerabil de dovezi științifice care susțin relația dintre stres, anxietate, depresie sau alți factori și riscul crescut de boli vasculare. Efectul anxietății și modificările pe care le presupune la nivel fiziologic au un impact foarte important asupra sistemului circulator.

Prin urmare, în acest articol vă vom spune cum vă poate ajuta psihologia dacă ați suferit un infarct, potrivit La Mente e Meravigliosa.

Anxietatea induce o creștere a factorilor organici, cum ar fi hipertensiunea și ritmul cardiac, declanșând în același timp nivelul hormonilor de stres, cum ar fi cortizolul.

Relația este directă. Mai mult decât atât, a avea anxietate scade și comportamentele legate de obiceiurile sănătoase: fumatul, a nu face sport sau a mânca nesănătos ne face să ne îngrășăm și să dormim mai rău.

Cum te poate ajuta psihologia dacă ai suferit un atac de cord

Potrivit unui studiu, reabilitarea cardiacă este un domeniu cheie în care suportul psihologic poate aduce beneficii semnificative. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește reabilitarea cardiacă drept ”ansamblul activităților care asigură pacienților cu boli cardiovasculare o recuperare optimă fizică, psihică și socială care le permite să ducă o viață cât mai normală”.

În ceea ce privește psihologia, această figură este reprezentată de către psihologul specializat în psihologie clinică în zona de consultanță interdisciplinară, care va fi responsabil cu evaluarea și intervenția în domenii precum:

Factori emoționali, dacă ați suferit un infarct

Potrivit experților este obișnuit să apară simptome depresive în rândul persoanelor cu boli de inimă, atât ca factor predispozant, cât și ca o consecință a acesteia, și în plus, în rândul pacienților depresivi, rata mortalității prin boli cardiovasculare (BCV) este de asemenea mai crescută.

Depresia: a fost asociată cu aderarea mai scăzută de către pacient la ghidurile medicale. Cu o atenție deosebită celor legate de exercițiul fizic, care afectează evoluția și prognosticul BCV.

Anxietatea: Putem defini două tipuri de anxietate. Anxietatea care este ridicată și apare brusc este asociată cu șansele de BCV de peste două ori mai mari. În timp ce anxietatea, care este ușoară, la doze mici și stabilă în timp, are un efect protector: acționează ca un fel de vaccin care ne protejează de bolile cardiovasculare.

Combinația dintre anxietate și depresie înmulțește riscul cu trei. Produce o combinație de simptome numite complexe HIA (ostilitate, furie, agresivitate) , cu ostilitatea ca factor predominant. Ostilitatea crește foarte mult reactivitatea cardiovasculară și, de asemenea, interferează cu obiceiurile de sănătate, agravând foarte mult prognosticul bolilor cardiovasculare.

În ce cazuri este indicată intervenția psihologică?

După ce se confruntă cu boala cardiacă ischemică (infarct miocardic acut, angină sau chirurgie coronariană, printre altele) și părăsește spitalul, începe faza de convalescență. 

Aici sunt incluse aspectele educaționale și controlul factorilor de risc biologic. Dar și psihologic și comportamental. Rolul psihologului în faza de convalescență este de a face o evaluare a factorilor menționați mai sus sau a altora, și de a trece la tratarea acestora.

Tratamentul se desfășoară de obicei într-un cadru de grup și constă în consiliere educațională atât pentru pacienți, cât și pentru familiile acestora. Printre metodele și tehnicile aplicate regăsim terapia cognitiv-comportamentală sau antrenamentul în tehnici de relaxare.

După faza de convalescență, pacientul trece la faza de întreținere, care poate fi foarte lungă.

În această fază se întăresc obiceiurile pe care pacientul le-a învățat în faza de convalescență și, în plus, sunt programate vizite la domiciliu de durată și ore variabile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News