„Românii trebuie să înțeleagă semnificația zilei de 9 mai. Din când în când, este bine să facem apel la istorie, mai ales pentru generațiile născute după anii 90. Data de 9 mai a marcat evoluția țării noastre de trei ori: proclamarea independenţei de stat a României pe 9 mai 1877, victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial pe 9 mai 1945 şi Ziua Europei. Să o luăm cronologic: 9 mai 1877. În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu declara în Parlamentul ţării, după lupte crâncene, pierderi omenești și sacrificii uriașe, că „suntem independenţi, suntem naţiune de sine statatoare". Să nu uităm de Alexandru Ioan Cuza, care rămâne cel mai mare domnitor al României. Este unul dintre părinţii fondatori ai României moderne, alături de Mihail Kogălniceanu şi Carol I. Nu există mare reformă care să nu poarte sigiliul lui Cuza. Reformele adoptate în timpul scurtei sale domnii au pus bazele statului român modern.
Cel de-al doilea eveniment care marchează 9 mai a avut loc în 1945. Aliaţii din cel de-al Doilea Război Mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste și Italiei fasciste. Un fragment din textul propunerii prezentate de ministrul francez al afacerilor Externe, Robert Schuman, un om vizionar, a stat la baza creării Uniunii Europene: „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice. Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie".
Germenii unei Europe unite au existat încă din perioada pașoptistă. Mazzini, un mare revoluționar italian, a vorbit despre statele unite ale Europei, teză reluată pe 19 septembrie 1946 de către Winston Churchill, prim-ministrul britanic. În aula Universității din Zürich, Elveția, a ținut un discurs memorabil, în care a împărtășit viziunea sa privind crearea Uniunii Europene, pe care a explicat-o drept „înființarea unui fel de Statele Unite ale Europei". Și-a început discursul cu o frază care a rămas în istorie: „Doresc să vă vorbesc astăzi despre tragedia Europei". Acest moment a reprezentat punctul de plecare al mișcării europene de după Al Doilea Război Mondial. Au urmat, în 1951, Tratatul de la Paris, în baza căruia s-a fondat Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), Tratatul de la Roma din 1957, Tratatul de la Lisabona din 2009.
Uniunea Europeană rămâne un proiect frumos. Este foarte greu să amornizezi interesele a 28 de stat. De aceea, încă avem răni adânci, care vin din istorie și disensiuni, unele legate și de frontiere. Câteva răni se vor deschide anul viitor. Ungaria, în 2020, comemorează 100 de ani de la Tratatul de la Trianon, cea mai mare nedreptate istorică, după cum consideră ungurii. De mulți ani, pun la bătăie milioane de euro pentru lobby și sensibilizarea marilor cancelarii europene și internaționale.
Cele „10 angajamente” adoptate la Sibiu
Astăzi o să asistăm la lansarea unui decalog. Cei 27 vor adopta, la Sibiu, „10 angajamente", calificate ironic drept „10 porunci" de un diplomat european. Aceste principii generale ar urma să includă promisiunea de a apăra o Europă unită, „de la Est la Vest, de la Nord la Sud", ai cărei membri vor fi mereu „solidari între ei în caz de nevoie". E mult triumfalism în discursul șefilor de stat prezenți la Sibiu, fie că mă refer la Macron sau chiar Merkel. Populism și chiar ipocrizie. Apelul la unitate, solidaritate și coeziune nu are substanță, nu e credibil", a declarat deputatul Remus Borza.
Remus Borza, emisiunea DCNews
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
