Coronavirus - COVID 19
România în stare de urgență
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

WikiLeaks: UDMR - partid corupt, misogin şi divizat. Ţinutul Secuiesc, un nou Kosovo

DCNews Team / 20 mai 2011 / 18:03
mediafax-foto-haaz-sandor
mediafax-foto-haaz-sandor

Într-o telegramă confidenţială din 22 iulie 2005, oficialii ambasadei fac o radiografie amănunţită a liderilor maghiarilor din România. Partidul etnic al maghiarilor din România, UDMR, a participat la guvernare din 1996. Ambasada oferea Departamentului de Stat informaţii biografice despre mai mulţi etnici maghiari din interiorul şi exteriorul UDMR care au un impact asupra vieţii politice şi care apar în mod regulat în presă sau în rapoartele ambasadei, scrie Jurnalul Naţional.

Oficialii ambasadei împărţeau clasa politică etnică maghiară în două grupuri: moderaţii care abordează gradual mai multe drepturi etnice şi autonomie pentru etnicii unguri din România şi aşa numiţii "radicalii" care caută reforme mai rapide. Din 1993, moderaţii conduşi de Bela Marko au dominat politica UDMR şi şi-au atins ţintele printr-un dialog cooperant cu partidele şi liderii din România. Radicalii sunt împărţiţi în multe facţiuni în care sunt şi foşti membri UDMR nemulţumiţi de paşii grei în privinţa schimbării sau lipsa de şanse pentru tinerii membri. Unii caută de asemenea schimbări cum ar fi o autonomie aproape totală pentru secuii din regiunile din centrul Transilvaniei şi un sistem complet de segregare educaţională. Grupurile cheie de radicali includ: Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania - CNMT, Uniunea Civică Maghiară - UCM şi Consiliul Naţional Secuiesc - CNS. Ambasada oferă de asemenea informaţii biografice despre doi tineri tineri etnici maghiari şi doi lideri proeminenţi din Cluj-Napoca şi judeţul Maramureş.

Moderaţii maghiari

Bela Marko rămâne cel mai important politician UDMR. El a condus partidul din 1993 şi a îndreptat eforturile UDMR spre conlucrarea cu partidele politice şi nu împotriva lor. Ca urmare, el şi-a condus partidul pe calea unei cooperări mai strânse cu partidele politice româneşti, efectiv definind rolul UDMR ca un partid „dealmaker“ de centru, răsturnând coaliţiile majoritare când spre stânga, când spre dreapta.

În timp, această strategie a dat roade prin crearea şcolilor separate în limba maghiară, restituirea proprietăţilor religioase ale maghiarilor şi folosirea limbilor naţionale altele decât româna în instanţe şi alte locuri oficiale de muncă. El a refuzat să intre în dialog cu Uniunea Civică Maghiară - UCM, o facţiune radicală din UDMR. El şi cei din jurul lui şi-au arătat în mod repetat îngrijorarea că prin proprii candidaţi împotriva UDMR, UCM riscă să dividă voturile etnicilor maghiari. Aceasta ar putea face mai dificil pentru orice partid etnic maghiar să îndeplinească cele cinci procente necesare pentru a intra în Parlament. Grupul lui Marko din UDMR a luat în mod repetat măsuri pentru ca UCM să nu candideze ca partid, cum ar fi contestarea cu succes a validării unei petiţii pe care UCM o circula pentru a candida la alegerile din iunie 2004. UDMR a contestat faptul că peste 40.000 de semnături ale petiţiei UCM nu erau valide.

Curtea Constiţională a decis în favoarea UDMR. Relaţiile personale dintre Marko şi Tăriceanu sunt bune, conform contactelor ambasadei. Aceasta este în ciuda faptului că, aşa cum se întâmplă cu mulţi în UDMR, Marko este cunoscut ca preferând să lucreze cu guvernele conduse de PSD. După victoria surprinzătoare a lui Băsescu din 2004, "informatorii UDMR ne-au spus că Marko nu a avut altă opţiune decât să intre în negocieri cu PNL-PD. Aceasta se potriveşte perfect cu filozofia lui că partidul poate avea succes mai mare prin modificări progresive şi prin cooperare cu ambele blocuri politice".

Laszlo Borbely este unul dintre cei trei puternici moderaţi de culise din UDMR, grup în mod curent numit "Cei Trei Neptun". Împreună cu Gyorgy Frunda şi Gyorgy Tokay, el a avut o întâlnire secretă la Neptun în 1993 cu liderii PSDR, actualul PSD. La acea întâlnire, el a negociat primul dialog de cooperare dintre UDMR şi principalul partid politic. Liderii din mişcarea radicală arată în mod frecvent către această cooperare iniţială cu PSD ca o formă de trădare. Borbely este cunoscut pentru afinităţile sale cu liderii PSD şi pentru aptitudinile sale organizaţionale şi de negociator. El a fost arhitectul etnic maghiar cheie al protocolului de cooperare dintre UDMR şi PSD, semnat anual între 2000 şi 2004, cât timp PSD a fost la putere. Borbely era vădit dezamăgit de victoria lui Băsescu din noiembrie 2004. "El nu a ezitat să informeze oficialii ambasadei în ziua următoare victoriei lui Băsescu că UDMR va continua cooperarea cu PSD, deşi câteva săptămâni mai târziu UDMR a intrat în coaliţia condusă de Alianţa Liberal-Democrată”.

Radicalii maghiarilor

La loc de frunte este Laslo Tokes, episcop reformat. Tokes a fost un personaj important pe plan internaţional al UDMR şi unul dintre cei mai influenţi membrii ai mişcării. "Totuşi, agenda sa radicală de a presa UDMR să ceară autonomie deplină pentru etnicii maghiari l-a izolat în timp, mai ales că alţi lideri UDMR au abordat una moderată. În acelaşi timp, prestigiul său a scăzut pe plan intern şi internaţional, pe măsură ce au apărut acuzaţii de deturnare de fonduri şi colaborare cu Securitatea”. Între 1996 şi 2000 Tokes a făcut presiuni constante pentru ca UDMR să se retragă de la guvernare şi în 2003 Tokes a fost înlăturat din funcţia de preşedinte onorific. El a părăsit partidul şi de atunci a devenit unul dintre cei mai aprigi critici ai conducerii UDMR şi a politicii acesteia. În timpul campaniei electorale pentru primăria Cluj din 2004, el a declarat că preferă "un român extremist” unui "ungur trădător”, susţinând pe naţionalistul extremist Gheorghe Funar în locul unui candidat moderat al UDMR. Tokes este în prezent preşedintele Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, o facţiune etnică maghiară. Liderii UDMR şi-au exprimat în mod repetat opinia că Tokes nu reprezintă viziunea majorităţii partidului. Mulţi s-au plâns că este regretabil că Tokes, care mai demult reprezenta simbolul "revoluţiei” din România, este acum privit ca un radical marginalizat.

Zsolt Szilagyi a devenit unul dintre cei mai tineri deputaţi când a intrat în Parlament în 1990, la vârsta de 21 de ani. El a fost cunoscut ca un protejat al lui Bela Marko la începutul carierei sale. Ideologiile lor s-au despărţit în timp, Szilagyi devenind unul dintre cei mai vocali radicali. În 2004, împreună cu alţi 17 membri UDMR a părăsit partidul. Tentativa lui de a crea un partid etnic maghiar rival, Uniunea Civică Maghiară - UCM, a fost până în prezent fără succes. Eforturile lui au câştigat suportul partidului de opoziţie din Ungaria, FIDEZS. El este un susţinător puternic al episcopului Tokes şi ulterior a făcut presiuni pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. Pe lângă faptul că este liderul UCM, el este şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Ungurilor din Transilvania, condus de Tokes.

Attila Marko şi-a început cariera politică la filiala UDMR din Braşov, devenind rapid consilier pe probleme de drepturile omului al lui Bela Marko şi este specialist în restituirea proprietăţilor. Născut pe 27 septembrie 1968 în Braşov, el a fost studentul Facultăţii de Drept din Budapesta. Anton Niculescu a devenit din 2003, vicepreşedinte executiv al UDMR, fiind şeful departamentului de integrare în UE. "Între poziţiile guvernamentale pe care le-a deţinut, el a lucrat de asemenea pentru Ambasada SUA ca specialist politic”. Ca tânăr şi dinamic politician, Niculescu a fost implicat într-o gamă largă de activităţi încă din studenţie. La începutul anilor ’90, el a fost ziarist la o publicaţie de limbă maghiară şi colaborator la Radio Europa Liberă. Mai târziu, a devenit consilier politic la Freidrich Naumann Foundation, consilier pe probleme de politică externă al preşedintelui UDMR, Bela Marko, şi expert parlamentar la Senat. În ultimii ani, Niculescu s-a specializat pe probleme de integrare europeană, lucrând ca director la Open Society Foundation şi consilier pentru alte programe finanţate de UE. "Este cunoscut ca dezagreând certurile din propriul partid şi cunoscut oficialilor ambasadei ca fiind mai moderat decât moderaţii din UDMR. Este posibil să urmeze paşii lui Frunda şi să urmeze o carieră axată pe integrarea europeană. Este cunoscut ca fiind bine conectat la Parlamentul European".

Citeşte mai multe pe jurnalul.ro

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


dcn.n-nxt.25