Mutare surprinzătoare la Washington: Ungaria, înaintea României în Senatul SUA

Senatul american urmează să confirme numirea lui Colleen Bell pentru funcția de ambasador la Budapesta la 1 decembrie, după ce legislatorii se întorc din mini-vacanța de Ziua Recunoștinței, conform Washington Post. 

Știrea a entuziasmat extrema-dreaptă din Ungaria și presa apropiată premierului ungur Viktor Orban care îl demonizează pe actualul însărcinat cu afaceri al americanilor la Budapesta. Andre Goodfriend este acuzat de anturajul lui Orban că își petrece timpul în "cercuri liberale și de stânga" și că se amestecă în afacerile interne ale Ungariei prin mesajele de pe rețelele sociale sau gesturi precum participarea pasivă la proteste antiguvernamentale. Spre dezamăgirea unei părți a presei maghiare, probabil că Andre Goodfriend, diplomat de carieră, va rămâne numărul doi al ambasadei SUA din Budapesta și nu va părăsi Ungaria.

România, prea puțin importantă sau un aliat model?

Într-o situație similară cu cea a Ungariei se află România. Ultimul ambasador american la București, Mark Gitenstein, a părăsit postul la decembrie 2012, fiind succedat pe rând de doi însărcinați cu afaceri. Numele României persistă pe lista celor aproape 50 de state unde SUA nu a trimis încă un ambasador, procesul de numire fiind paralizat de divergențele politoce dintre Administrația Obama și Senatul american. 

Culise: Omul lui Viktor Orban s-a răfuit cu Victoria Nuland, la Washington. Cum a răspuns criticilor oficialului SUA

Cu toate astea, Teodor Meleșcanu, fost ministru de Externe și șef al SIE, declara în septembrie că situația actuală este un indicator îngrijorător, care arată că "suntem, din punct de vedere al clasării în interese și preocupări, la o treaptă prea joasă pentru a primi acum un ambasador american".

În opinia altor diplomați însă, americanii au depășit fricțiunile politice și au urgentat în ultima vreme confirmarea unor nume de ambasadori în cazul aliaților problemă. Washingtonul avea  nevoie de mai multă tracțiune diplomatică în Turcia și Franța, de exemplu, în contextul crizei ucrainene și a celei din Irak și Siria, iar acum a venit momentul Budapestei, față de care persistă îngrijorări cu privire apropierea de Rusia. Conform acestei ipoteze, americanii nu accelerează numirea unui ambasador în România nu din lipsă de interes, ci pentru că țara noastră este stabilă și predictibilă.

Pe de altă parte, Ungaria și Polonia sunt recunoscute drept țările din Europa Centrală și de Est care beneficiază de unele dintre cele mai articulate lobby-uri la Washington.

Războiul politic din SUA, consecințe pentru România

Fostul ministru de Externe Titus Corlățean declara, la 5 noiembrie, pentru DC News, că procesul numirii unui ambasador american în România va fi reluat după alegerile legislative din SUA, care deja au avut loc, la 4 noiembrie.

Lovitură în Senatul SUA: se pregătește numirea unui ambasador în România?

"Chestiunea ambasadorului va fi relansată, sper, pentru finalizarea procedurii după aceste alegeri. În așteptare sunt 60 de numiri de ambasadori, 39 fiind ambasadori de carieră propuși, din datele pe care le avem noi, sunt vreo patru state NATO, între care România și Norvegia, care așteaptă numirea unui ambasador. Dincolo de ce s-a mai vehiculat în spațiul public pot să vă spun că de-a lungul timpului au fost câteva nominalizări, propuneri inițiale care n-au avansat în plan intern din anumite considerente. În clipa de față, noi nu avem o notificare inițială prin definitivarea acestei propuneri. Atunci când o vom avea, în procedurile interne destul de complicate între administrația americană și Congres, atunci evident că vom saluta cu bucurie și mare interes", spunea Corlățean.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News