Directivă detașare lucrători UE: PE, undă verde. Claudia Țapardel (PSD), explicații-cheie

Roxana Neagu / 25 oct 2017 / 16:10 Salveaza PDF Comentarii

Parlamentul European a dat undă verde negocierilor privind Directiva Detașării Lucrătorilor. Claudia Țapardel, europarlamentară PSD, explică implicațiile acestei directive asupra mobilității forței de muncă din Europa, dar și asupra sectorului transporturilor. 

Parlamentul European dat astăzi undă verde începerii negocierilor cu Consiliul European pe Directiva pentru Detașarea Lucrătorilor, un dosar extrem de important pentru Uniunea Europeană și cu implicații semnificative pentru forța de muncă din România.

Vorbind din perspectiva impactului asupra pieței unice și, în special, asupra sectorului de transporturi, Claudia Țapardel, europarlamentar PSD, explică de ce România are o miză mare în negocierile viitoare și cum poate delegația română să apere interesele lucrătorilor și companiilor din țara noastră.

Munca la negru, adevărata problemă

”Directiva detașării este un dosar pe cât de important, pe atât de controversat, care a creat un adevărat clivaj între estul și vestul continentului atât la nivel de principiu, cât și în ceea ce privește modul concret de implementare al legislației europene. Deși intenția declarată a Comisiei Europene prin propunerea de modificare a Directivei a fost de a îmbunătăți cadrul de reglementare pentru cei cele două milioane de persoane care lucrează la acest moment ca detașate, consider că această abordare nu este oportună și servește mai degrabă intereselor unui număr restrâns de state din vest. Din punctul meu de vedere, problemele adevărate cu care ne confruntăm sunt munca la negru și condițiile mizere în care lucrează unii cetățeni europeni - motiv pentru care ar trebui mai degrabă să ne concentrăm pe felul cum am putea îmbunătăți implementarea regulilor existente și pe aplicarea de sancțiuni corespunzătoare.” subliniază Claudia Țapardel. 

Salariu minim sau remunerație egală?

Una dintre cele mai disputate măsuri din textul parlamentului se referă la formularea privind salariul pe care un lucrător detașat are dreptul să îl primească pe durata contractului său.

Claudia Țapardel a adăugat: ”Modificările propuse în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale prin care se solicită ca muncitorii din est să primească salariul minim din țara gazda sunt strâns legate de discuțiile despre dumpingul social, țările din est fiind frecvent acuzate că impun salarii mici care distorsionează piața. În primul rând, consider că această asociere este injustă și o vom demonta cu argumente ce țin de logica cererii și a ofertei într-o economie liberă. România sau Bulgaria nu fac altceva decât să ofere servicii la prețuri care reflectă nivelul economic al acestora. În al doilea rând, dacă tot aducem argumentul echității sociale, poate că ar fi de dorit să nu mai vorbim despre salarii minime atunci când, spre exemplu, o multinațională transferă un lucrător din România la o sucursală în Franța sau Germania, ci de un salariu egal cu al colegilor săi. Mi s-ar părea corect ca remunerația să fie bazată pe o ecuație în care același nivel de pregătire, aceeași muncă și aceeași poziție ierarhică (post) înseamnă același salariu pentru toți, indiferent de țara de origine...”. 

Perioada de detașare

Pe parcursul ultimelor luni, instituțiile europene au ajuns la concluzii diferite în ceea ce privește perioada permisă pentru detașarea lucrătorilor pe termen lung, Parlamentul optând pentru 24 de luni, iar Consiliul pentru formula de 12 + 6.

”Pe considerente pragmatice și luând în calcul opțiunile partenerilor sociali pe acest segment, România sprijină varianta Parlamentului European, adică o detașare care poate dura 24 de luni, orice variantă mai scurtă fiind inacceptabilă. Detașarea într-o țară străină și schimbările pe care le presupune aceasta nu ar trebui să se transforme într-un exercițiu birocratic și o povară pentru lucrători. De aceea, mi se pare esențial să luptăm pentru păstrarea prevederilor privind perioada 24 de luni în următoarele negocieri interinstituționale, acest lucru fiind extrem de important pentru firmele românești și pentru angajații lor, obiectivul fiind de a reduce din procedurile repetate în cazul extinderii de contract.” a continuat europarlamentara PSD. 

Transporturile, următoarea miză în ceea ce privește reglementarea detașării

După voturile din Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și cel de astăzi din plenară, bătălia pe definirea detașării și a condițiilor în care se poate efectua se mută în Comisia pentru Transporturi, ca urmare a propunerii Comisiei Europene de a include acest sector sub incidența Directivei Detașării odată cu publicarea controversatului Pachet „Europa în Mișcare”, un set de măsuri legislative pentru reglementarea transportului rutier.

”Părerea mea - și a colegilor mei din celelalte state estice, spre exemplu - este că includerea transporturilor în Directiva privind Detașarea Lucrătorilor este o greșeală și va duce la distorsionarea pieței de transport din UE.

Primele victime vor fi companiile din Est, inclusiv din România, care se vor vedea în fața unei birocrații sufocante și, totodată, vor fi împovărate de creșteri de costuri semnificative. În termeni practici, dacă această directivă va ajunge să se aplice și transportului internațional - un sector prin natura sa mobil - transportatorii vor trebui să calculeze salariile și sporurile fiecărui șofer în fiecare țară în care s-a aflat pentru efectuarea unei curse, ceea ce este imposibil și va conduce la falimentul multor companii. Este important ca șoferii și ceilalți angajați din sectorul transporturilor să primească o remunerație corectă și să beneficieze de condiții de lucru decente, dar nu cu prețul închiderii companiilor care creează aceste locuri de muncă.

Și dacă tot am deschis subiectul respectării principiilor sociale, este absolut necesar să vorbim și despre practici concurențiale corecte, în care operatorii economici (companiile de transport) din Europa Centrală și de Est să primească același tarif pe cursă ca și companiile din vest și nu unul redus, având în vedere faptul că acestea suportă aceleași cheltuieli sau chiar unele mai mari generate de distanța fizică (nr. km), soluția fiind introducerea unui tarif de referință.

Mă bucur însă să observ că se coagulează deja un grup de reprezentanți ai statelor est-europene și periferice - țări a căror economie se bazează pe transportul rutier, care lucrează la o strategie de convingere a instituțiilor europene de efectele negative ale unora dintre prevederile din Pachetul Rutier. Obiectivul nostru este să apărăm elementele care constituie avantajul competitiv al țărilor din est și, nu în ultimul rând, buna funcționare a pieței unice.

În același timp, ne vom îndrepta atenția către ceea ce noi considerăm a fi adevărata sursă a deteriorării condițiilor sociale și salariale din UE - companiile de tip căsuță poștală.  Aceste entități comerciale - care de cele mai multe ori își au originea în vest - se folosesc de lacune legislative pentru a-și plăti angajații cu salarii din est, deși aceștia își desfășoară activitatea în țări unde nivelul de trai este mult mai înalt, uneori chiar în condiții de lucru extrem de precare. Pe aceste considerente, cred că este mai important să insistăm asupra regulamentelor existente, în loc să propunem și mai multe legi. Acestea nu vor face decât să împovăreze operatorii economici și să încetinească dezvoltarea unei piețe europene de transport.” a conchis Claudia Țapardel. 







loading...
VOTEAZA ARTICOLUL

TOP STIRI CELE MAI...


loading...







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Vezi versiunea de mobil a siteului

nxt.DE1