Cum am pierdut șansa de a exporta energie în Ungaria. România, incapabilă să-și joace atu-urile strategice
În februarie 2006, autoritățile ungare au demarat un proiect pentru prelungirea duratei de funcţionare și creşterea puterii reactoarelor rusești de la Centrala Nucleară Paks. Construite în anii '80 ai secolului trecut, reactoarele din Paks au o durată de viață de 30 de ani. Victor Orban a obținut un credit de la Vladimir Putin pentru demararea lucrărilor. În contextul tensiunilor din zonă, Uniunea Europeană ar putea invoca precedentul Kozlodui pentru a bloca proiectul rusesc de la Paks, ceea ce ar face ca Ungaria să devină dependentă energetic de importuri. În aceste condiții, România s-ar putea transforma în furnizor de energie pentru vecinii din Câmpia Panonică. Rămâne însă de văzut cum va reacționa Executivul în fața acestei oportunități, cu UDMR aflată la guvernare.
Precedentul Kozlodui
Există posibilitatea ca Uniunea Europeană să fie mult mai atentă în ceea ce privește aprobarea acordată Ungariei pentru prelungirea duratei de exploatare a Centralei Nucleare de la Paks. UE nu a acceptat aderarea Bulgariei din 2007, decât după ce vecinii de la sud de Dunăre au închis Centrala nucleară de la Kozlodui, asemănătoare cu cea de la Paks.
Citește și: Ungaria va construi două reactoare nucleare cu bani din Rusia
CEN Paks furnizează aproximativ 40% din energia electrică necesară Ungariei. În condițiile în care se vor prelungi dezbaterile și se vor amâna sau anula lucrările, Ungaria ar putea deveni dependentă de importuri, iar o soluție viabilă ar fi să importe energie din România. Pentru a putea exporta energie peste granița de Vest, România ar trebui să construiască, prin Transelectrica, o linie electrică spre Ungaria. Costurile sunt de câteva zeci de milioane și ar putea fi acoperite, dar nu există voință politică și nici interes. Autoritățile de la București nu par interesate de acest obiectiv, decât la nivelul declarațiilor formale.
”Politețea” românilor, motivată politic
Ungaria trebuie să obțină aprobare și de la România pentru demararea lucrărilor de modernizare de la Paks. Legislația internațională obligă la consultări publice în țările vecine, pentru proiecte care prezintă riscuri transfrontaliere. Distanţa CEN Paks până la graniţa cu România este de 120 km, iar cel mai mare oraș românesc expus unei contaminări de la centrala nucleară din Ungaria este Timișoara. Ungurii au organizat consultări la Oradea, nu în Timișoara sau Arad.
Însă repetatele prezențe ale UDMR la guvernare au făcut ca românii să fie extrem de politicoși cu ungarii și este greu de crezut că îi vor deranja în ceea ce privește proiectul nuclear de la Paks.
La accidentul ecologic din 2010 din Ungaria, prima grijă a Executivului a fost să anunțe că nu este niciun pericol. Acum UDMR e iar la Guvernare. În loc să blocheze proiectul de la Paks, pentru a putea evita pericolele și să poată exporta energie, autoritățile din România tac mâlc și acceptă măsurile vecinilor din Vest.
"Incident serios" la Paks
Pe 10 aprilie 2003, la reactorul nr. 2 al CEN Paks, a avut loc un „incident serios” (calificat cu gradul 3 din 7, pe scara INES a evenimentelor nucleare). Acest lucru a înseamnat emisii radioactive în atmosferă şi atingerea ultimei bariere de siguranţă din sistemul de protejare la contaminare radioactivă al Centralei. Peste nivelul 3 începe categorisirea accidentelor.
Cele patru reactoare nucleare de la Paks (de tipul VVER – 440, răcite cu apă sub presiune), de producţie sovietică, au intrat în funcţiune în anii 1982, 1984, 1986 şi 1987, cu un ciclu de viaţă proiectat pentru 30 de ani.
CEN Cernavodă dispune de singura tehnologie la standarde occidentale din Europa Centrală şi de Est (CANDU) care permite utilizarea uraniului neîmbogăţit ca şi combustibil.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
