România se confruntă cu un declin demografic care duce la scăderea și îmbătrânirea populației, cu efecte asupra economiei, pieței muncii, sistemului de sănătate și asigurărilor sociale. Fenomenul este considerat o vulnerabilitate pentru securitatea națională, iar tendința este de continuare a scăderii populației în următoarele decenii.
Analiza îi aparține lui Horațiu Blidaru și a fost publicată în revista Intelligence, editată de Serviciul Român de Informații (SRI).
Conform analizei, până în 2100 populația României ar putea scădea la 14,6 milioane de locuitori, cu aproximativ 4,4 milioane mai puțin decât în prezent. Populația tânără ar urma să scadă cu aproximativ 1,1 milioane de persoane, ceea ce va accentua procesul de îmbătrânire demografică.
„România se confruntă cu un declin demografic structural, marcat de scăderea constantă a populației rezidente și un proces accelerat de îmbătrânire. Potrivit celor mai recente date statistice disponibile, la 1 ianuarie 2025 populația cu reședința pe teritoriul național a scăzut cu peste 24.000 față de anul anterior, ajungând la 19,043 milioane. S-a menținut trendul descendent istoric al natalității, în 2025 înregistrându-se 7,5 născuți-vii la 1.000 de locuitori și o rată totală de fertilitate de 1,37 nașteri pentru fiecare femeie.
Fenomenul îmbătrânirii populației s-a accentuat, ponderea populației vârstnice (65+ ani) crescând de la 17% (2015) la 20,3% (2025). Deși populația a scăzut, soldul migrației internaționale a fost pozitiv pentru al treilea an consecutiv, numărul imigranților depășindu-l pe cel al emigranților cu 71.300 de persoane. La această evoluție a contribuit prezența refugiaților din Ucraina, precum și cea a lucrătorilor extracomunitari, proveniți preponderent din țări asiatice.
Conform celei mai recente proiecții asupra populației realizată de Eurostat (în iunie 2023, pe baza datelor demografice din anul 2021), până în anul 2100 România va ajunge la 14,6 milioane de locuitori, înregistrând o scădere de 4,4 milioane. Concomitent, se va modifica structura pe vârste a populației, fiind estimată diminuarea cu circa 1,1 milioane a populației tinere (0-14 ani)”, se arată în analiza publicată de revista Intelligence.
Scenariile INS indică un declin demografic de până la 25%
Potrivit scenariilor INS pentru anul 2080, populația României va scădea cu 10%-25%, indiferent de evoluția fertilității, speranței de viață și migrației. În scenariul considerat cel mai probabil, populația ar scădea cu 3,3 milioane de persoane (17,9%) față de 2025. În scenariul pesimist, populația ar ajunge la 14,367 milioane, cu 25% mai puțin. Chiar și în scenariul optimist, populația ar scădea cu 1,923 milioane de persoane, în ciuda creșterii fertilității și a speranței de viață.
„O perspectivă îngrijorătoare oferă și scenariile demografice elaborate de Institutul Național de Statistică, pentru orizontul anului 2080. Toate cele trei scenarii analizate - pesimist, moderat sau optimist- anticipează o scădere a populației cuprinsă între 25% și 10%.
În varianta medie, bazată pe tendințele recente ale principalelor componente demografice, considerată cea mai probabilă, se estimează că în condițiile unei creșteri ușoare a fertilității și a unei îmbunătățiri a speranței de viață populația ar scădea cu 3,3 milioane persoane, o diminuare cu 17,9% față de anul 2025.
În situația menținerii nivelurilor din 2024 ale fertilității, speranței de viață și migrației nete (varianta constantă), se anticipează o scădere a populației cu 25%, până la 14,367 milioane locuitori.
Varianta optimistă descrie un scenariu în care populația s-ar reduce cu 1,923 milioane de persoane, în condițiile creșterii ratei de fertilitate și a speranței de viață”, se arată în analiză.
Care este soluția
Potrivit analizei, Academia Română consideră că declinul demografic este alimentat de sporul natural negativ și emigrația populației active. În ultimii 35 de ani, peste 4,5 milioane de români au emigrat permanent sau temporar.
Soluția propusă este o strategie națională integrată, bazată pe colectarea continuă de date demografice, stabilizarea populației active și reducerea exodului creierelor, încurajarea revenirii celor plecați și valorificarea diasporei, precum și atragerea și integrarea imigranților.
„Viitorul demografic al României este sumbru și din perspectiva Academiei Române, ai cărei specialiști anticipează un declin accelerat al populației, generat de sporul natural negativ și emigrația masivă a populației active. În ultimii 35 de ani, peste 4,5 milioane de cetățeni români au emigrat permanent sau temporar, intensitatea fenomenului situând România pe locul doi în lume.
Soluția, avansată în baza concluziilor conferinței ”Migrația internațională și viitorul demografic al României. De la diagnostic la politici eficiente” (organizată în noiembrie 2025 de Institutul Național de Cercetări Economice ”Costin C. Kirițescu”), o constituie adoptarea de către Guvern și Parlament a unei strategii naționale integrate, axată pe patru direcții strategice:
1. colectarea de date actualizate, în mod continuu, pentru cunoașterea și evaluarea cât mai corectă a fenomenului;
2. stabilizarea populației active și reducerea „exodului creierelor” (”brain drain”);
3. stimularea migrației de întoarcere și capitalizarea diasporei (”brain regain”);
4. atragerea și integrarea imigranților.
Pentru fiecare direcție de acțiune au fost propuse politici publice menite să îmbunătățească situația demografică. Exemplificativ, pentru diminuarea presiunii emigrării s-a recomandat încurajarea prin măsuri economice și fiscale a dezvoltării unor poli de creștere economică în afara marilor centre urbane, corelarea ofertei educaționale cu cererea reală din sectoare economice-cheie și îmbunătățirea calității serviciilor publice fundamentale (sănătate, educație, infrastructură).
Pentru a stimula întoarcerea în țară a capitalului uman reprezentat de diasporă, se consideră dezirabilă implementarea de programe de reintegrare profesională și antreprenorială și debirocratizarea recunoașterii calificărilor obținute în străinătate. În ceea ce privește gestionarea proactivă a imigrației, s-au avansat drept soluții atragerea controlată a forței de muncă, corelat nevoilor reale ale sectoarelor economice, finanțarea unor programe naționale de integrare și derularea unor campanii media de combatere a stereotipurilor și xenofobiei”, se arată în analiză.
„Declinul demografic, o vulnerabilitate sistemică care afectează toate instrumentele de putere ale statului”
Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 tratează declinul demografic drept o vulnerabilitate sistemică, cu efecte asupra economiei, pieței muncii și sistemelor de sănătate și asigurări sociale.
„'Strategia Națională de Apărare a Țării 2025 - 2030' consideră declinul demografic nu doar o problemă socială, ci o vulnerabilitate sistemică care afectează toate instrumentele de putere ale statului. Din perspectiva documentului strategic, „accentuarea declinului demografic și lipsa unei perspective de redresare a echilibrului demografic amplifică tendința de îmbătrânire a populației și perturbă piața muncii”. Scăderea populației active periclitează sustenabilitatea economică, iar creșterea ponderii populației vârstnice solicită semnificativ sistemele de sănătate și asigurări sociale. Diminuarea gradului de deteriorare a situației demografice constituie o direcție de acțiune subsecventă dimensiunii sociale și demografice a securității naționale”, se arată în analiză.