Premierul interimar Ilie Bolojan va susține astăzi, de la ora 18:30, o conferință de presă în care va prezenta bilanțul activității Guvernului pe durata mandatului său. Anunțul vine după ce PSD a cerut o analiză a activității Guvernului.
Update: Discursul lui Ilie Bolojan
„Era un semn de respect să prezint foarte pe scurt o perspectivă asupra a ceea ce s-a întâmplat în acest mandat care foarte probabil se va încheia mâine.
După aproape 16 luni în care am avut onoarea de a servi România din funcția de premier, așa cum v-am spus, mandatul se va încheia.
A fost un mandat intens, marcat de crize interne și externe și de provocări. Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar și de încredere.
Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni.
În iunie anul trecut, situația era atât de gravă încât nimeni nu se înghesuia să fie premier. Deficitul de 9,3%, creșterea economică bolnavă, bazată exclusiv pe consum pe datorie, PNRR-ul blocat, cu risc iminent de pierdere a fondurilor europene, societatea fragmentată după anularea alegerilor și cu un risc real de intrare în incapacitate de plată.
Nu a existat o alegere reală, ci o singură variantă: să începem redresarea cu costuri inevitabile. Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în noi și nu ne mai acceptau promisiuni, ci măsuri cu efecte imediate. Dacă nu am fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă și fiecare familie ar fi simțit puternic acest lucru.
Am fost obligați să începem prin majorarea TVA. Trebuia să aducem urgent bani la buget și să reducem deficitul. Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifre și am refuzat să fac promisiuni fără acoperire. Unele decizii au fost grele.
Știu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și a simțit o scădere a nivelului de trai.
Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici, ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă, de aceea efortul lor trebuie respectat într-un stat mai cumpătat și printr-o economie care să le ofere din nou perspective.
Le mulțumesc tuturor românilor pentru că au avut de dus greul în această perioadă. Efortul lor a avut sens. Am redus deficitul în a doua jumătate a anului 2025 și îl vom reduce și în 2026 la ținta anunțată.Execuția bugetului în primele opt luni ale acestui an s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei față de 102,5 miliarde de lei în primele opt luni ale anului trecut, ceea ce înseamnă o diminuare de 1,53 puncte procentuale.
Am evitat retrogradarea de către agențiile de rating asigurând astfel posibilitatea finanțării deficitului. Investițiile au crescut cu peste 25 de miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, de la 82 de miliarde de lei la 107 miliarde, peste două treimi din această valoare fiind reprezentate de plăți prin proiecte europene.
În primele opt luni ale anului 2026, cheltuielile de personal au însumat 122 de miliarde de lei, cu 4,3 miliarde mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut.
Da, a existat o scădere a consumului, prin eliminarea celui care se baza doar pe datorie.
Da, a existat o pierdere de creștere economică, generată tot de consumul pe datorie. De fapt, acest consum stimulat cu bani împrumutați a fost unul de tip toxic și în felul acesta am ieșit din această minciună.
Datoria a crescut pentru că trebuie să plătim împrumuturile cu dobânzi mari, dobânzi care au fost influențate și de ceea ce s-a întâmplat în plan internațional și a căror creștere este dată de banii pe care guvernele României i-au împrumutat accelerat în ultimii ani și care ne-au dus la deficitul record din 2024 de peste 9%.
Inflația a făcut parte din corecție, dar a fost și rezultatul unor crize externe aflate dincolo de controlul României.
Corecția bugetară nu a fost un scop în sine. Am urmărit să păstrăm resursele pentru investiții și să trecem treptat de la creșterea alimentată pe consumul pe datorie la creșterea bazată pe producție și competitivitate.
Un element esențial pentru stabilizarea țării a fost absorbția fondurilor europene prin programul PNRR. L-am găsit blocat, supracontractat și întârziat și în prag de eșec. L-am renegociat și l-am repornit.
România a primit până în prezent 65% din valoarea PNRR și mai are de încasat două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene. Acestea ar însemna 90% din grantul alocat inițial. Procentul ar fi fost aproape de 100% dacă PSD nu ar fi blocat adoptarea în luna august a legii salarizării unitare.
Dacă nu am fi renegociat și nu am fi transferat către SAFE proiectele de autostrăzi din nord-estul României, acestea ar fi fost un eșec întrucât ar fi rămas fără finanțare.
După preluarea mandatului, am prezentat viziunea asupra reformelor în conformitate cu programul de guvernare. Planurile au fost asumate de miniștrii de resort de la toate partidele care făceau parte din guvern.
Am lansat următoarele măsuri: reducerea structurilor și a posturilor inutile, reforma administrației centrale și locale, plafonarea privilegiilor, introducerea criteriilor de performanță în companiile de stat și în instituții, reforma autorităților finanțate, reforma pensiilor magistraților, reducerea birocrației prin digitalizare, reașezarea raportului dintre cei care finanțează statul și cei finanțați de stat.
PSD, văzând că programul de guvernare era pus în practică, a început să saboteze guvernul și să tergiverseze lucrurile. Reforma administrației publice a fost amânată luni de zile, până în februarie anul acesta. Ar fi vrut, probabil, ca acest guvern să facă ceea ce au făcut și alte guverne, adică să amâne până când lumea uită. Dacă nu ar fi blocat o mare parte dintre reforme, România astăzi ar fi fost într-o situație cu mult mai bună, însă reformele afectau interese puternice.
Am pornit un război împotriva risipei, a sinecurilor și a instituțiilor care consumă resurse fără să ofere servicii.
Nu am dus un război împotriva bugetarilor corecți. Există un corp profesional valoros în rândul funcționarilor pe care îi respect. Reforma statului este o chestiune și de dreptate. Nu putem cere familiilor ci companiilor să suporte costurile ajustării în timp ce instituțiile ineficiente, privilegiile nejustificate și pierderile cronice rămân neatinse. Un stat corect începe prin a-și aplica sieși regulile de disciplină pe care le cere societății.
Cea mai importantă reformă a fost introducerea unui alt mod de a guverna: fără minciună, fără așteptări false, cu respect pentru banul public și pentru viitorul țării.
Reforma pensiilor magistraților a fost o premieră pe care nimeni nu a avut curajul să și-o asume. Nu am făcut niciun pas înapoi în această privință, deși plătim și acum prețul.
Unul dintre domeniile cele mai problematice care afectează în mod major competitivitatea României este energia.
Lipsa reformelor și întârzierea investițiilor au fost resimțite atât de cetățeni, prin facturi și prețuri, cât și de firme în competiția dură de pe piața internațională.
Am început să deblocăm investițiile care erau îngropate sub mormane de hârtii, am făcut pași importanți pentru creșterea capacităților de stocare, pentru întărirea rețelelor și pentru sprijinirea marilor investiții, precum centralele pe gaz. Toate acestea trebuie continuate.
Când PSD nu a mai suportat pericolul ca vechiul sistem să fie demantelat prin reguli și alocări corecte, acest guvern a fost demis. Nu pentru că reformele au eșuat, ci pentru că începuseră să atingă interesele celor care vor să trăiască în continuare de pe urma unui stat nereformat.
A trebuit să suport atacuri nedrepte și mincinoase. Am tăcut multă vreme din două motive: nimic nu putea fi mai important decât să duc România mai departe, încă o lege, încă un jalon PNRR, încă un punct scăzut din deficit.
De asemenea, eram în mijlocul efortului de recredibilizare a României, iar piețele și partenerii externi erau atenți la noi. Nu am dorit să pun în pericol în niciun fel evaluările agențiilor de rating prin conflictele politice și prin instabilitate.
În cele cinci luni de provizorat am făcut toate eforturile pentru a menține direcția și pentru ca PNRR să fie dus la bun sfârșit în cele mai bune condiții posibile.
Le mulțumesc ministrilor, precum și tuturor administrațiilor locale care au reușit să-și ducă la bun sfârșit proiectele deoarece absorbția fondurilor europene a fost un efort de echipă.
O economie asezată pe baze mai sănătoase este cheia relansării economice. De aceea, în vara acestui an am lansat programele pentru stimularea producției locale, atragerea investiiilor românilor din diaspora și dezvoltarea tehnologiilor avansate prin scheme de sprijin care vizează investițiile, cercetarea și dezvoltarea, precum și crearea de capacități de producție noi”, a spus Ilie Bolojan.
Video:
Duminică, Ilie Bolojan a anunțat că va prezenta astăzi bilanțul guvernării și a criticat promisiunile care nu pot fi respectate.
El a adus în discuție investițiile din transporturi, unde valoarea contractelor depășește cu mult banii disponibili, și a explicat că unele lucrări au fost începute fără finanțare suficientă.
„Mâine va fi o conferinţă de presă în care voi face o dare de seamă asupra activităţii guvernamentale pe care am exercitat-o de anul trecut până acum şi vom face publice aceste date. Un lucru este cât se poate de clar: când generezi promisiuni care nu pot fi onorate, în loc să fii responsabil să nu faci asta, foarte probabil miniştrii PSD vor veni cu retorica moştenirii dezastruoase, ca să explice de ce nu pot să onoreze aşteptările pe care le-au creat.
Ştim asta, nu este niciun fel de problemă, dar sunt nişte realităţi. Când ai nişte alocări bugetare în care trebuie să te încadrezi, vă rog să vă gândiţi, de exemplu, în condiţiile în care la Ministerul Transporturilor ai avut aproximativ 5 miliarde alocare pe fonduri europene prin PNRR şi ai semnat contracte care se duc la peste 19 miliarde şi le-ai început, pe toate acele contracte, înseamnă că ai acţionat într-o manieră în care ştii că nu-ţi ajung banii.
Şi una din gravele noastre probleme este gestionarea programelor de investiţii, prea multe lucrări care nu au finanţare, pentru că e o gravitate mare. Şi unul din elementele pe care le-am avut în vedere în această perioadă a fost să asigurăm un maxim posibil al investiţiilor, dar în acelaşi timp să temperăm începerea unor lucrări care nu au finanţare”, a spus Ilie Bolojan la postul B1 TV.
Ilie Bolojan: Restanțele vor fi plătite prin rectificare bugetară
El a mai spus că restanțele pot fi achitate prin rectificare bugetară și că Autostrada Moldovei ar urma să ajungă până la Pașcani cel târziu în primăvara anului viitor.
„Asta trebuie să facem şi în continuare. Faptul că în anumite zone s-a lucrat bazându-se că vor fi bani, asta este un calcul pe care l-au făcut atât ministerele respective, eronat poate, sau constructorii respectivi, şi aici e o problemă de a face lucrări doar în limita posibilităţilor financiare pe care le ai.
Restul sunt poveşti, dar nu există un pachet de restanţe care să depăşească, să spunem, posibilităţile de rectificare bugetară. Nu există astfel de probleme. (...)
Există restanţe de plată, dar prin rectificările bugetare care se vor face, fluxul acesta de plăţi poate fi acoperit. Dar, v-am spus, când generezi lucrări care n-au acoperire, înseamnă o iresponsabilitate, pentru că vei crea nişte probleme”, a mai spus Ilie Bolojan.