CCR a respins sesizarea lui Ilie Bolojan în disputa privind restanțele salariale ale magistraților, decizia fiind comentată de analistul politic Bogdan Chirieac.
Update:
"Astăzi, 7 octombrie 2026, Curtea Constituțională a respins sesizarea Guvernului privind pretinsul conflict cu Înalta Curte de Casație și Justiție.
Curtea Constituțională a confirmat argumentele susținute de Înalta Curte: nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională.
Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată. Nu a existat nici blocaj instituțional.
În realitate, sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță a unei categorii profesionale, magistrații.
Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor.
Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional.
Înalta Curte ia act de faptul că soluția Curții Constituționale a fost adoptată cu majoritate de voturi și remarcă faptul că judecătorii constituționali care au pronunțat-o demonstrează atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și rolul justiției ca putere în stat, arătând societății prin decizia lor că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată", se arată în comunicatul oficial emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Știre inițială:
Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit miercuri că nu a existat conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu plata restanţelor salariale ale magistraţilor, au precizat oficiali ai CCR.
Instanţa constituţională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, după ce Instanţa supremă a dat Guvernul în judecată şi a câştigat în primă instanţă procesul legat de restanţele salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti, potrivit Agerpres. Astfel, guvernul lui Ilie Bolojan a pierdut lupta cu judecătorii și trebuie să dea un miliard pentru salariile magistraților. Analistul politic Bogdan Chirieac a comentat subiectul la România TV, în cadrul emisiunii lui Dragoș Bistriceanu.
"Magistrații și-au mărit singuri salariile. Și-au dat sentința unii altora"
"Chestiunea aceasta cu plata miliardului către magistrați o știm de multă vreme. Magistrații și-au mărit singuri salariile. Și-au dat sentința unii altora. Ca urmare, România ar trebui să plătească asta după ce a mai plătit până acum nu știu câte miliarde. Nu știu de ce funcționează acest sistem. În alte state nu există aceste situații. Bugetul este treaba Guvernului, iar magistrații își fac datoria din alte puncte de vedere. Așa e pe lege, nu pe altceva. Nu este vina lui Bolojan că s-a luat această decizie la Curtea Constituțională, altminteri perfect previzibilă. Vina lui Bolojan este dezastrul pe care l-a făcut în economia României. Nu și-a dat seama, sub nicio formă, ce a făcut domnia sa și ce înseamnă. Creșterea taxelor și impozitelor, hărțuirea oamenilor de afaceri și a business-urilor românești, dar și alte măsuri au adus niște efecte cumplite. Le vom suporta ani de zile de acum încolo" a spus Bogdan Chirieac, la RomâniaTV.
Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale din zona de Justiție.
”Un aspect pe care l-am decis în ședința de guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţă tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de Justiţie”, declara Bolojan.
El a susţinut că "instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional", act ce reprezintă "o ingerinţă directă" în activitatea executivă a statului.
"În luna martie, Înalta Curte de Casaţie a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel Bucureşti a emis această acţiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acţiune şi termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanţă a stabilit în afara acestei sume şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor şi a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanţe şi pentru Guvern", a menţionat Bolojan.
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, în luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanțelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.
Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD, susține Agerpres.