Gheorghe Fodoreanu, fost președinte al ANAT între 2006 și 2007, și fondator al Comisiei de Incoming a ANAT, propune o evaluare a industriei turistice românești din perspectiva exportului de servicii.
Cu o experiență de peste 30 de ani în incoming și cu peste 120 de milioane de euro aduși în România exclusiv prin export de servicii, Gheorghe Fodoreanu atrage atenția asupra lipsei de coerență strategică, a promovării internaționale insuficient pregătite și a necesității unei colaborări reale între autorități și structurile profesionale din turism.
Potrivit analizei sale, dezvoltarea turismului românesc trebuie privită în primul rând prin prisma valorii economice generate de produsele turistice comercializate pe piețele internaționale. În această logică, incomingul trebuie să devină o prioritate a politicilor publice, iar agențiile de turism specializate în atragerea turiștilor străini trebuie să fie recunoscute drept principalele motoare ale exportului de servicii turistice.
I. EVALUAREA INDUSTRIEI TURISTICE A ROMÂNIEI: CÂȚI BANI ADUCEM DIN EXPORT?
Un concept care nu a reușit să unească industria
Conceptul de industrie turistică a României nu a reușit, până în prezent, să alinieze puterea politică, asociațiile profesionale și oamenii din turism într-o direcție comună. Fiecare a acționat, în mare măsură, în funcție de propriul interes, astfel încât conceptul de industrie turistică națională a rămas la jumătatea drumului.
Este necesară o evaluare retrospectivă a evoluției turismului românesc, realizată din perspectiva unui specialist în incoming și a valorii economice a produselor turistice ale unei țări.
„Evaluarea industriei turistice a unei țări și a produselor sale turistice importante se face numai și numai prin contravaloarea în euro a aportului acestora. Trebuie să vedem cât aduce fiecare produs turistic din programele pe care le vindem și care sunt produsele României ce generează cei mai mulți bani la export.”
Analiza poate fi înțeleasă printr-o comparație simplă: produsele turistice ale României sunt așezate pe o tarabă, iar turistul străin, în calitate de cumpărător, trece și achiziționează ceea ce îl interesează. La sfârșitul anului, se realizează statistica vânzărilor, constatându-se că nu toate produsele turistice ale României aduc aceeași sumă de bani la bugetul economiei naționale.
În stabilirea strategiei de dezvoltare a turismului, cifrele statistice furnizate de Institutul Național de Statistică ar trebui să constituie baza corectă și definitivă a evaluării. În lipsa unei analize complete, pornind de la cifrele existente, considerate aproximative, și de la experiența personală, Gheorghe Fodoreanu apreciază că produsele turistice românești cu cea mai mare profitabilitate la export ar putea fi, în ordine:
-Turismul de afaceri;
-Turismul balneoclimateric;
-Circuitele turistice;
-Turismul individual și city break-urile.
-Litoralul, Delta Dunării și turismul montan, inclusiv schiul, ar ocupa poziții inferioare în această ierarhie a veniturilor din export.
Această evaluare nu reprezintă o clasificare statistică definitivă, ci o perspectivă economică și comercială care, în opinia autorului, ar trebui să stea la baza unei analize naționale aprofundate.
II. POTENȚIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI: PRODUSELE CARE POT GENERA CELE MAI MARI ÎNCASĂRI
1. Turismul de afaceri – principalul generator de venituri din export
Turismul de afaceri este legat intrinsec de dezvoltarea economică a țării, de evenimentele politice, sportive, culturale și sociale, precum și de activitatea marilor companii internaționale.
Acest segment determină deplasări masive de turiști străini către România și generează încasări importante în valută pentru hoteluri, spații de evenimente, restaurante și programe sociale.
Din această perspectivă, evenimentele organizate la nivelul Guvernului, NATO, Uniunii Europene, competițiile sportive internaționale, meciurile bilaterale de fotbal, precum și evenimentele organizate de marile societăți multinaționale prezente în România reprezintă unele dintre cele mai importante surse de venituri pentru industria turistică.
Totodată, decorațiunile și evenimentele de Revelion organizate în orașe, festivalurile de muzică și toate manifestările care presupun participarea unui public internațional constituie atracții majore și oportunități extraordinare pentru obținerea unor încasări substanțiale.
Turismul de afaceri trebuie privit, așadar, nu doar ca un segment de servicii hoteliere și de evenimente, ci ca un produs strategic de export, conectat direct la dezvoltarea economică și la capacitatea României de a atrage manifestări internaționale.
2. Turismul balneoclimateric – un produs cu potențial extraordinar, dar cu o clientelă îmbătrânită
România beneficiază de un potențial balnear extraordinar, atât prin numărul, cât și prin diversitatea ofertelor existente.
Turistul care călătorește pentru ameliorarea sănătății este, într-un anumit sens, prizonierul propriilor necesități medicale. Acesta își alege vacanțele și țările în funcție de rezultatele tratamentului, devenind adesea fidel aceleiași destinații pentru ani de zile.
Această particularitate conferă turismului balneoclimateric o valoare comercială deosebită, deoarece poate genera o clientelă stabilă și recurentă.
Cu toate acestea, una dintre marile greșeli ale așa-zisului Consiliu Consultativ al miniștrilor turismului, precum și ale unor specialiști în incoming, este lipsa înțelegerii mecanismelor prin care se determină și se dezvoltă potențialul acestui produs.
Relația cu structurile medicale din străinătate – cheia dezvoltării incomingului balnear
Promovarea turismului balnear trebuie să înceapă prin cultivarea unor relații de informare și participare cu structurile medicale din străinătate: cabinete medicale, asociații medicale și alte organizații care se ocupă de sănătatea cetățenilor din țările respective.
În urma unor excursii de documentare organizate în România, aceste structuri medicale pot contribui la alegerea României ca viitoare destinație pentru ameliorarea stării de sănătate a pacienților lor, care devin astfel turiști ai României.
Mesajul medical trebuie ulterior transmis către touroperatorii străini, care dispun de reviste, cataloage și programe turistice și care pot include România în oferta lor de turism balnear, medical și de sănătate.
În final, produsul trebuie promovat și comercializat prin participarea la târgurile internaționale de turism cu specific balnear.
Din păcate, la târgurile de turism organizate în străinătate, standurile României sunt vizitate, în cazul produsului balnear, în special de foștii turiști români care vin să vadă ce se mai întâmplă. Noile generații de turiști nu cunosc ofertele balneare românești, iar presa și touroperatorii străini nu sunt suficient informați.
Consecința este îmbătrânirea continuă a clientelei pentru produsul balnear românesc, până la riscul dispariției acesteia.
„Balneo are un potențial extraordinar și, față de alte produse turistice, promovat corect ar putea funcționa excepțional. Omul are nevoie de tratament medical iarna, vara, pe timp de pace ori de război, tânăr sau bătrân. Este o necesitate.”
Turismul balneoclimateric trebuie, prin urmare, să fie tratat ca un produs de export permanent, cu o cerere potențială independentă de anotimp și de conjuncturile politice sau economice.
3. Circuitele turistice – produsul complex care poate distribui veniturile în întreaga țară
Circuitele turistice în România au reprezentat, timp de ani de zile, atracții importante pe piețele europene, datorită includerii în programele internaționale a unor obiective și regiuni de excepție, unice în Europa.
Printre acestea se numără mănăstirile din Maramureș și Transilvania, atracțiile asociate legendei lui Dracula, Delta Dunării, Oltenia de sub Munte, Transfăgărășanul, Transalpina și numeroase alte obiective.
Circuitul turistic reprezintă un produs complex, de o importanță majoră pentru întreaga rețea națională de prestatori de servicii, deoarece programele turistice ajung în cele mai neașteptate colțuri ale țării.
România dispune, teoretic și practic, de zone cu potențial și interes turistic aproape pretutindeni. În prezent, dezvoltarea rețelei de autostrăzi, îmbunătățirea infrastructurii, existența hotelurilor și a restaurantelor creează premisele deschiderii unei noi oportunități către piața europeană.
Turistul european va avea tot mai multe facilități pentru a ajunge în România, în câteva ore, atât în grupuri organizate, cât și individual, pentru a vizita țara.
Circuitele multinaționale – România, integrată în programele turistice regionale
Circuitele multinaționale reprezintă o altă oportunitate importantă. În cadrul acelorași programe turistice, vizitatorii pot descoperi România și țările vecine.
Aceste programe exploatează traficul și valoarea comercială a aeroporturilor din România, dar mai ales a celor din jurul țării, unde există numeroase zboruri directe dinspre marile piețe turistice mondiale: China, Japonia, America de Nord, America de Sud și alte regiuni.
Existența acestor zboruri facilitează accesul turiștilor către destinația finală. În același timp, necesitatea diversificării programelor turistice determină includerea României în circuitele regionale, ca țară vecină aeroportului de destinație.
Croazierele pe Dunăre și Marea Neagră – o oportunitate insuficient valorificată
În aceeași categorie a circuitelor complexe pot fi incluse croazierele de pe Dunăre și Marea Neagră.
Acestea aduc volume mari de turiști în România, de regulă fără servicii de cazare, dar generează un număr foarte mare de servicii de transport, ghidaj, masă și vizitare a obiectivelor turistice.
Dacă porturile dunărene și cele de la Constanța ar fi mai bine organizate, construite și structurate, România ar putea deveni un punct final al excursiilor dunărene.
În acest fel, ar putea fi redusă dependența de situația actuală, în care majoritatea navelor se opresc la Budapesta sau la Belgrad, fără a valorifica suficient potențialul României.
4. Turismul individual și city break-urile – o piață în expansiune
În ultimii ani, odată cu dezvoltarea rețelelor de transport, a infrastructurii europene, a noii generații și a internetului, distribuția evenimentelor de una, două sau trei zile a invadat piața turistică.
În prezent, se înregistrează volume mari de turiști în weekend, capitalele și destinațiile de succes fiind inundate în special de populația tânără, care caută experiențe originale pentru sfârșitul de săptămână.
România, cu 9-10 aeroporturi situate în interiorul țării, în zone cu un potențial turistic important, beneficiază de o rețea care a început să asigure și va continua să alimenteze traficul turiștilor individuali către țara noastră.
Dezvoltarea transportului aerian, a internetului și a noilor generații de consumatori creează condiții favorabile pentru creșterea turismului individual și a city break-urilor.
Litoralul românesc – încă nepregătit pentru turismul internațional de sejur
Litoralul românesc nu este încă pregătit pentru turismul internațional, în special pentru produsul turistic de sejur.
Este necesară o evaluare realistă a capacității acestuia de a atrage și de a susține fluxuri internaționale de turiști.
Delta Dunării – diamantul turismului românesc, care trebuie protejat
Delta Dunării reprezintă, indiferent de măsurile pe care le-am lua, diamantul turismului românesc, o splendoare a naturii.
Cu toate acestea, Delta nu poate genera volume de încasări anuale comparabile cu alte produse turistice, deoarece nu există capacitatea de a primi și de a promova un număr foarte mare de turiști.
Acest lucru trebuie înțeles și acceptat.
„Delta trebuie să rămână piatra prețioasă a turismului românesc. Nu trebuie stricată frumusețea peisajului și specificitatea locului. Delta nu va putea primi niciodată sute de mii de turiști.”
În schimb, ameliorarea condițiilor de trai ale localităților din Delta Dunării, accesul la școală, asistență medicală, apă, transport local și alte facilități ar putea transforma regiunea într-un exemplu de îmbinare între civilizație și tradiție.
D elta ar putea deveni și ar putea rămâne o atracție deosebită a produsului turistic local, cu condiția să nu fie distrus ceea ce există deja.
Muntele și schiul – produse turistice de succes în Europa
Turismul montan și schiul reprezintă produse turistice de mare succes în întreaga Europă.
Muntele depinde însă de zăpadă, ceea ce face ca dezvoltarea acestui produs să fie condiționată de investițiile în infrastructură.
Eforturile privind dezvoltarea pârtiilor de schi, a capacităților de cazare și a producerii zăpezii artificiale pot transforma turismul montan într-un produs de export de interes și cu perspective de viitor.
Desigur, asupra acestui subiect există numeroase intervenții și opinii, diverse și interesante. În esență, însă, aceasta este evaluarea potențialului turistic al României din perspectiva exportului de servicii.
III. CUM VINDEM ROMÂNIA PE PIEȚELE INTERNAȚIONALE? LIPSA UNEI STRATEGII COMERCIALE COERENTE
Târgurile internaționale nu pot fi tratate ca simple participări de imagine
Cum putem face ca programele turistice ale României, fiecare reprezentând un bun intelectual pus în vânzare, să fie cumpărate de turistul european și mondial?
Cu scuzele de rigoare, putem încerca să atragem atenția segmentelor responsabile asupra lipsei de coerență a conceptului de promovare și asupra lipsei unei culturi comerciale de marketing, a performanței și a orientării către realizarea scopului comun: atragerea turiștilor străini în România prin export de servicii, pentru ca industria să genereze venituri mai mari și să contribuie la creșterea nivelului de trai.
1. Inexistența unui plan de perspectivă pentru piețele internaționale
România nu dispune de un plan coerent de perspectivă, pe 1-3 ani, privind piețele internaționale către care trebuie orientate eforturile de promovare.
Lipsesc, în opinia autorului, planificarea clară a produselor turistice pe care dorim să le vindem pe fiecare piață și evaluarea tuturor activităților de promovare care trebuie realizate înaintea unui târg internațional de turism.
Este necesar să ne întrebăm:
-Ce facem cu presa din țara respectivă?
-Cum implicăm liderii asociațiilor profesionale și liderii structurilor asociative?
-Cum pregătim piața înaintea participării la un târg?
-Ce produse turistice promovăm?
-Cine reprezintă România și cum este organizată participarea?
Nu există o listă a participărilor României la târgurile internaționale pentru următorii doi ani, corelată cu modul în care țara se prezintă pe fiecare piață prin activități desfășurate înainte de târg, cu reprezentarea la eveniment și cu promovarea produselor turistice.
2. Participarea României la WTM Londra – rezultate discutabile
Participarea României la târgul World Travel Market Londra trebuie evaluată din perspectiva rezultatelor comerciale.
Din păcate, reprezentanții ministerului de profil nu au avut nicio intervenție la conferințele tematice profesioniste organizate de WTM. Niciun reprezentant al autorității turistice a României nu a fost prezent la conferințele WTM – momente de maximă importanță pentru promovarea unei destinații. Alte țări se luptă să apară în prrogramele afișate sau măcar să aibă reprezentanți la aceste evenimente importante.
„Cum ne-am dus, așa ne-am întors.”
În opinia lui Gheorghe Fodoreanu, târgul nu a fost suficient pregătit, segmente noi de clientelă nu au fost atrase, iar touroperatorii s-au întors fără noi parteneri. Totodată, lista participanților din standul României a inclus și entități care nu aveau legătură directă cu exportul de servicii turistice.
Un târg internațional organizat în străinătate trebuie să reprezinte o oportunitate de expunere a potențialului turistic al țării, a principalelor puncte de atracție, a evenimentelor, oportunităților și a potențialului de turism de afaceri. Nu este suficient ca 5-10 touroperatori de incoming din România să se limiteze la a observa cine trece prin fața standului. Aici apare una dintre marile greșeli care determină stagnarea și inutilitatea unor asemenea participări.
Un singur hotel din țară, indiferent de profilul sau de importanța sa, nu ar trebui să aibă un loc individual în standul României. Același principiu se aplică unui proprietar al unui singur autobuz. Trebuie înțeles că expozanții din standul unei țări trebuie să fie formați din reprezentanți ai principalelor puncte de interes ale pieței turistice locale și ai structurilor comerciale.
Agențiile de incoming – singurele structuri comerciale cu adevărat ofensive pe piețele externe
Singurele structuri comerciale ofensive pe piețele internaționale sunt agențiile de incoming, care trăiesc din export. Acestea sunt structurile „neliniștite” pe tot parcursul anului, care explorează permanent piețele, cu inteligență și perseverență, pentru a găsi noi parteneri. Organizarea standurilor României în actuala formulă reprezintă, potrivit autorului, un blocaj care persistă de ani de zile.
3. Participarea la târguri trebuie să aibă trei etape obligatorii
O participare la un târg internațional de turism în străinătate trebuie să fie precedată de o fază de pregătire, în care piața turistică românească este făcută cunoscută prin toate mijloacele disponibile.
Urmează participarea propriu-zisă, care trebuie să se desfășoare coerent, prin standul de prezentare al României și prin intervenții inteligente, respectate și cu tematici deosebite la conferințele organizate în cadrul târgului.
Aceste conferințe și sesiuni de comunicare între participanți se desfășoară, de regulă, în paralel și independent, în mai multe săli. România s-a făcut foarte rar prezentă cu expuneri spectaculoase asupra industriei turistice naționale în cadrul acestor sesiuni.
De asemenea, conferințele de presă organizate în timpul târgurilor, cu presa locală, sunt foarte rare, deși acestea sunt determinante pentru penetrarea ofertei românești în rândul cumpărătorilor locali. Autorul nu a remarcat nici organizarea unor cocktailuri dedicate liderilor asociativi și marilor touroperatori, cu invitații personalizate, programe și personalități care să contribuie la promovarea produsului turistic românesc.
Etapa a treia: consolidarea comunicării după târg
„În final, după terminarea oricărui târg de turism la care participă România, este obligatoriu ca, în 2 săptămâni – 2 luni, să se organizeze circuite de informare cu participanți din presa locală, din viața asociativă profesională și mari touroperatori din țara respectivă.”
Scopul este ca cele trei etape ale unei participări internaționale să fie respectate:
Anticiparea și pregătirea pieței;
Derularea propriu-zisă a târgului;
Consolidarea comunicării dintre potențialul turistic al României și cumpărătorul străin, prin presă, asociații profesionale și directorii de touroperatori care realizează broșurile și programele turistice.
Fără această etapă de consolidare, participarea la târg riscă să rămână o simplă acțiune de imagine, fără efecte comerciale concrete.
4. România trebuie să fie prezentă la marile târguri internaționale de turism
Este necesară evaluarea principalelor târguri internaționale de turism din lume, de la care România nu are dreptul să lipsească.
Printre acestea se numără: Berlin, Londra, Madrid, Paris, Tokyo, Beijing, New York și Milano.
Lista nu este completă și definitivă. Gheorghe Fodoreanu nu pretinde că această enumerare este 100% exactă sau exhaustivă, existând și alte posibilități de participare. Odată stabilite târgurile prioritare, efortul financiar, bugetele alocate și deciziile de participare trebuie exprimate cu foarte mult timp înainte.
România trebuie să fie prezentă în toate mijloacele de comunicare către populația locală și prin toate segmentele de ofertă ale organizatorilor, inclusiv prin inserții locale. În anumite situații, participările au fost abandonate din cauza lipsei fondurilor Ministerului.
„Aceste participări sunt esențiale. Fără ele suntem ca un înotător care plutește cu greutate la nivelul nasului sau al gurii.”
IV. RESURSA UMANĂ DIN INCOMING: PROFESIONALISM, COMPETENȚĂ ȘI REPREZENTAREA ROMÂNIEI
Incomingul nu este o meserie pentru oricine
Gheorghe Fodoreanu subliniază că selecția resursei umane care se ocupă de incoming în România trebuie realizată profesionist.
În cei 30 de ani de activitate, acesta a reușit să aducă în România peste 120 de milioane de euro exclusiv prin export de servicii.
Din această experiență, consideră că românii care intră în discuții directe cu parteneri străini trebuie să aibă:
O cunoaștere impecabilă a potențialului turistic românesc;
O ținută vestimentară decentă;
Un aspect și o conduită care să reprezinte România;
Capacitatea de a comunica adecvat;
O modalitate de exprimare și abordare a subiectelor care să demonstreze competență profesională.
Reprezentantul României trebuie să exprime, prin îmbrăcăminte, aspect și conduită, tipologia unui profesionist capabil să reprezinte țara în relațiile comerciale internaționale.
Prin subiectele abordate și prin modalitatea de exprimare, interlocutorul străin trebuie să își poată da seama dacă persoana din fața sa este sau nu capabilă să realizeze o comunicare adecvată.
„Lumea se înghesuie către incoming, care, de altfel, este cea mai de calitate meserie din industria turismului, ca și când ar veni la pomul lăudat. Nu este așa.”
Există agenții de turism care nu reușesc, ani de zile, să câștige nicio piață și niciun partener. Acestea blochează incomingul, asemenea unui pom uscat.
Noua generație de ghizi – o resursă importantă pentru incoming
România dispune de o nouă promoție tânără de ghizi, care poate reprezenta o resursă importantă pentru dezvoltarea incomingului.
În opinia autorului, un ghid care lucrează în România pentru turiști străini poate, în maximum 3-4 ani, să abordeze un post de referent într-o agenție de incoming.
Experiența acumulată în relația directă cu turistul străin îi permite să cunoască:
Caracterul turistului străin;
Potențialul programelor turistice ale României;
Specificul piețelor internaționale;
Modalitățile de comunicare și comercializare a produselor turistice.
Ulterior, un asemenea profesionist poate aborda cu succes piețele mondiale, contribuind la dezvoltarea exportului de servicii turistice.
V. INSTABILITATEA POLITICĂ ȘI LIPSA SPECIALIȘTILOR – OBSTACOLE ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI
Schimbarea frecventă a liderilor politici blochează industria
Schimbarea prea frecventă și repetată a liderilor politici din turism, fie că vorbim despre miniștri sau secretari de stat, reprezintă un alt obstacol major.
Potrivit lui Gheorghe Fodoreanu, aceștia ajung în funcții fără cunoștințe elementare privind caracteristicile exportului de servicii și fără să cunoască principalele mecanisme prin care circulă banii proveniți din exportul turistic. Vin și pleacă din minister fără să contribuie semnificativ la dezvoltarea industriei. Nu numai că nu fac nimic, dar ajung să îi blocheze și pe puținii specialiști pe care România îi are. Au opinii ciudate despre turism și, în final, nu fac decât să genereze neajunsuri industriei turistice naționale. ipsa continuității și a unei înțelegeri aprofundate a mecanismelor comerciale ale incomingului împiedică implementarea unor politici eficiente și stabile.
VI. SOLUȚIA: UN COLECTIV PROFESIONAL DEDICAT EXPORTULUI DE SERVICII TURISTICE
ANAT și structurile asociative trebuie să devină parteneri reali ai Ministerului
În prezent, Gheorghe Fodoreanu consideră că există o situație care ar putea deveni favorabilă dezvoltării incomingului.
ANAT, alături de celelalte asociații profesionale din turism, ar putea crea un colectiv care să aibă drept prioritate aproape exclusivă exportul de servicii turistice. În acest colectiv ar trebui să intre structurile care realizează incoming și care emit, respectiv agențiile de turism care desfășoară activități de export de servicii. Rolul acestuia ar fi să determine și să evalueze măsurile Ministerului, astfel încât acestea să fie profesioniste și cu adevărat penetrante pe piețele externe.
ANAT, împreună cu celelalte asociații turistice, înțelege că acesta este un moment foarte bun pentru ca structura asociativă din turismul românesc interesată de export să devină utilă conducerii Ministerului.
Este un moment în care structurile profesionale pot contribui la schimbarea modului în care sunt gândite și implementate politicile de dezvoltare a turismului.
„Pentru noi toți ar fi un moment de început. Nu mai trebuie să batem apa în piuă, ci să construim o structură profesională care să fie cu adevărat utilă conducerii Ministerului și industriei turistice.”
Consilierea turismului, nu doar un Consiliu Consultativ
Gheorghe Fodoreanu consideră că turismul românesc are nevoie de consiliere profesională reală, nu doar de un Consiliu Consultativ. Evaluarea trebuie să pornească de la valoarea exportului de servicii realizată în fiecare an. Celelalte componente ale industriei – hotelurile, transporturile și celelalte structuri de prestatori – sunt beneficiare ale volumului de export realizat în România. Agențiile de turism specializate în incoming sunt cele care generează și pun în mișcare exportul de servicii turistice.
„Agențiile de turism sunt motoarele care realizează exportul. Hotelurile, transporturile și celelalte structuri sunt beneficiarii volumului de export realizat în România.”
Prin urmare, politica de dezvoltare a turismului trebuie să pornească de la recunoașterea rolului economic al agențiilor de incoming, de la evaluarea rezultatelor acestora și de la construirea unei strategii comerciale coerente, orientate către piețele internaționale.
ROMÂNIA TREBUIE SĂ ÎNVEȚE SĂ-ȘI VÂNDĂ TURISMUL
Industria turistică a României dispune de produse cu potențial economic important, de resurse naturale și culturale excepționale, de o infrastructură în dezvoltare și de profesioniști care au demonstrat că pot atrage venituri semnificative din exportul de servicii. Cu toate acestea, lipsa unei strategii coerente, participările insuficient pregătite la târgurile internaționale, promovarea necorelată cu cererea comercială, instabilitatea politică și insuficienta valorificare a specialiștilor din incoming împiedică atingerea unui nivel superior de performanță.
Evaluarea industriei turistice trebuie să se realizeze prin prisma valorii economice generate de fiecare produs, a veniturilor din export și a capacității de a atrage turiști străini. Turismul de afaceri, balneoclimateric, circuitele și turismul individual trebuie să devină componente esențiale ale unei strategii naționale de export. În același timp, Delta Dunării trebuie protejată, litoralul trebuie pregătit pentru turismul internațional, iar turismul montan trebuie dezvoltat prin investiții și infrastructură. România are nevoie de o promovare internațională profesionistă, de participări strategice la târgurile mondiale, de consolidarea relațiilor cu presa și touroperatorii străini și de o resursă umană capabilă să reprezinte țara la cel mai înalt nivel. Mai presus de toate, este necesară o colaborare reală între autorități și structurile asociative, în care exportul de servicii turistice să devină o prioritate națională.
Consiliul Consultativ să fie obligatoriu. Ministrul să asculte când vrea să ia o decizie legată de incoming.