Piețele emergente s-ar putea confrunta cu o oprire bruscă a fluxurilor de capital, pe măsură ce politicile „America First” ale președintelui Donald Trump impulsionează economia SUA și atrag bani departe de țările mai sărace, a avertizat banca de investiții JPMorgan. Analiștii se tem de opriri bruște ale fluxurilor de capital deoarece acestea privează economiile de banii de care au nevoie pentru a crește sau chiar pentru a supraviețui.
Informațiile interne ale JPMorgan arată că, în ultimul trimestru, au existat ieșiri nete de capital în valoare de 19 miliarde de dolari din economiile în curs de dezvoltare, iar alte 10 miliarde de dolari sunt așteptate să iasă în T1.
Încetinirea actuală a fluxurilor de capital nu este cauzată de un eveniment centrat pe piețele emergente, ci mai degrabă de înăsprirea condițiilor financiare la nivel global, pe măsură ce noile taxe vamale și promisiunile de reducere a impozitelor ale lui Trump cresc posibilitatea ca ratele dobânzilor din SUA să rămână ridicate mai mult timp. Întărirea economiei americane atrage atrage fluxurile de capital, care părăsesc piețele emergente, au scris analiștii.
JPMorgan a menționat că țările cele mai expuse riscului sunt România, Malaezia, Africa de Sud și Ungaria.
Agențiile de rating recomandă creșterea taxelor, ca să nu ne trimită la ”gunoi”
„România așteaptă să emită obligațiuni până când va trimite în Parlament un buget pentru 2025, care urmărește să reducă deficitul, dar fără creșteri majore de taxe care, deși sunt nepopulare și potențial neatractive din punct de vedere politic înainte de alegeri, sunt totuși considerate de investitori, analiști și agențiile de rating ca fiind cea mai simplă soluție, având în vedere că România are al doilea cel mai scăzut raport taxe-PIB din UE.
România a ratat o fereastră de oportunitate, când s-ar fi putut împrumuta la dobânzi mai mici. Trebuia să emită obligațiuni mai devreme – înainte de volatilitatea pieței apărută după inaugurarea guvernului SUA, scrie Reuters.
Costurile vor crește, fiindcă procesul nu se poate declanșa până la votarea bugetului, care ar putea fi întârziată până în februarie.
„A fost mahmureala de după haosul alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut și lipsa unui buget aprobat pentru 2025, ceea ce cred că i-a împiedicat să vină pe piață devreme”, a spus Viktor Szabo, manager de portofoliu la abrdn, citat de Reuters. Din 20 decembrie până în 8 ianuarie, toate structurile guvernamentale au luat vacanță, cumulând zilele de sărbătoare oficială cu zilele libere oferite cu generozitate de guvern.
Patru alegeri desfășurate anul trecut au împins deficitul bugetar la 8,6% din PIB. Mulți se așteptau ca guvernul să îl reducă odată ce situația se va stabiliza, dar reluarea alegerilor prezidențiale a pus această ipoteză sub semnul întrebării. Șeful agenției de datorie publică a României, Ștefan Nanu, a declarat că țara „trebuie să respecte” acordul cu Comisia Europeană, care ar sprijini creșterea economică, reducând în același timp deficitul etapizat, până în 2031.
Nanu a spus că România ar putea accesa, de asemenea, cel puțin 4 miliarde de euro de la instituțiile financiare internaționale și din fondurile de redresare ale UE, precum și 40-45 de miliarde de lei (17,94 miliarde de dolari) din obligațiuni retail interne.
Cu toate acestea, oficialii români au făcut declarații contradictorii cu privire la necesitatea creșterii taxelor, iar o astfel de măsură nu este așteptată înainte de alegerile din mai. Orice slăbire a stabilității sociale ar putea face și mai dificilă implementarea reducerilor necesare, iar revizuirea ratingului S&P la ”junk” (gunoi, în traducere) ar putea reprezenta o altă lovitură cumplită, nefiind semne că autoritățile pot gestiona situația.