Ce presupune o programă „mai aerisită”
Ministrul a insistat asupra necesității unei restructurări de fond a programelor, cu accent pe continuitatea între preuniversitar și universitar. „Trebuie reforma programelor, iar aici am început să lucrez. Vom avea comisii, acum le constituim, formate din oameni din preuniversitar, oameni din universitate și din academie, fiindcă vreau să lucrez împreună cu ei”, a explicat Daniel David. Potrivit acestuia, unele conținuturi care în prezent sunt abordate prea avansat la nivel de liceu ar trebui mutate în ciclul universitar, iar altele, dimpotrivă, coborâte pentru a crea un parcurs coerent al elevului și viitorului student.
Reforma are în vedere și modernizarea efectivă a curriculumului, pornind de la exemple internaționale. Fiecare comisie va analiza modele din țări nordice, spațiul francofon și cel anglo-saxon, pentru a înțelege cum se pot simplifica și eficientiza programele. „Să înțelegem că dacă alții pot să aibă programe mai aerisite, putem și noi”, a subliniat ministrul.
În același timp, se dorește modificarea structurii orei de curs. „Vreau ca 20-25% din timpul alocat fiecărei discipline să nu mai fie legat de lecție”, a precizat Daniel David. Scopul acestui demers este de a introduce un timp alocat pentru activități de consolidare, remediere și aplicare practică. „Să-i învețe pe copii lucrurile pe care n-au reușit să le priceapă pe parcursul lecțiilor. Apoi, consolidare, să întărim ceea ce au învățat și, foarte important, generalizare la viața de zi cu zi. Cum folosești cunoștințele la viața de zi cu zi?”, a explicat ministrul.
Universitățile își vor alege misiunea, apoi statul le evaluează
Discuția s-a concentrat și pe raportul de diagnostic al sistemului universitar românesc, care semnalează fragmentarea instituțională, lipsa coerenței în definirea misiunii universităților și o dezvoltare adesea atipică. Daniel David a pledat pentru o diferențiere clară a misiunilor universitare, fără a le ierarhiza valoric.
„Țara are nevoie de universități diferite, unele care să genereze cunoaștere avansată, universități de cercetare avansată și educație. Țara are nevoie și de universități doar de educație, care trebuie să fie foarte bune, nu mai slabe decât celelalte”, a afirmat el. De asemenea, a subliniat și rolul universităților cu profil mixt, care, în anumite regiuni, ar trebui să contribuie la soluționarea problemelor locale și la integrarea profesională a absolvenților: „Pentru a forma resursa umană de care are nevoie o anumită regiune, de exemplu, companiile dintr-o anumită regiune, trebuie să avem și o zonă intermediară de educație și cercetare, care trebuie să fie focalizată și pe rezolvarea unor situații practice, a unor probleme cu care se confruntă regiunea sau localitatea respectivă. Odată ce am făcut această definire a misiunii, automat știi ce ai în curte, tu, ca autoritate locală. Elevul, când vrea să devină student, știe la ce tip de universitate merge și tu, ca stat, știi ce susții financiar”.
Ministrul a explicat că fiecare universitate are libertatea de a-și defini propria misiune, însă va fi evaluată strict în raport cu aceasta. „Le-am spus: vă definiți misiunea și după ce v-ați definit-o, veți fi evaluați prin prisma acelei misiuni, așa că aveți grijă ce vă alegeți și ce vă asumați”. Astfel, instituțiile care aleg să urmeze calea cercetării avansate vor fi analizate în funcție de performanțele științifice, în timp ce cele orientate spre educație vor fi evaluate prin capacitatea de a forma absolvenți integrați în piața muncii și conectați la nevoile regionale.
Referitor la diferențele dintre instituțiile publice și cele private, ministrul a precizat că principiul e același: definirea misiunii este liberă, dar presupune asumare reală.