EXCLUSIV  România - inflație. Remus Borza: Economia românească nu face față - VIDEO

Deputatul independent Remus Borza, care de altfel anticipase încă din ianuarie creșterea la 5% a inflației pe luna martie, a făcut următoarele declarații: "Marți, Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat o veste nu tocmai bună pentru români, și anume o inflație care a ajuns la un nivel record al ultimilor cinci ani de zile, respectiv 5%, după ce în februarie a fost 4,7%, iar ianuarie 4,3%. Suntem într-un carambol al inflației, care înseamnă creșterea prețurilor produselor alimentare și non-alimentare".

"Foamea nestăpânită a multinaționalelor"

"În fiecare an, în primul trimestru, există o tendință de creștere a prețurilor produselor și serviciilor, nu doar în România, ci la nivel global. Creșterile nu sunt neapărat cauzate de intervenția statului sau de impactul unor politici monetare sau măsuri fiscale, ci în primul rând de foamea nestăpânită a multinaționalelor de a-și maximiza profitul zilnic", a spus Remus Borza.

"Dependența sinucigașă a economiei românești"

"Din păcate, este o realitate dependența sinucigașă a economiei românești față de importuri. Lucrul acesta s-a văzut și anul trecut cu prisosință în nivelul record al deficitului de cont curent, care a ajuns la 12,5 miliarde de euro, ca diferență dintre importuri de 75 miliarde de euro versus exporturi de doar 63,5 miliarde de euro. Noi suntem dependenți și de produse agricole primare, cereale, fructe, legume. Economia românească nu face față. A fost și un proces agresiv de dezindustrializare a României după 90. Aveam 20 de milioane de porci în 89, astăzi mai avem 5 milioane. Doar 25% din carnea de porc consumată în România o asigurăm din producția internă, 75% importăm. Fermele zootehnice, marile exploatații agricole de stat au fost falimentate", a precizat deputatul.

Remus Borza a mai spus că "multinaționalele s-au agățat de orice pretext, precum noile măsuri fiscale, trecerea CAS-ului și CASS-ului de la angajator la angajat, creșterea prețurilor la utilități, fie că vorbim de gaze sau electricitate, pentru a justifica, în unele situații, creșterea cu 50%, în altele chiar cu 100% a prețurilor la anumite produse". "Nu poți, într-o săptămână, să crești prețul la unt de la 5 lei la 9 lei sau la ou de la 0,75 lei la 1,5 lei. Anul trecut, prețul la gaz a crescut cu 2%, iar la energie electrică cu 7%. Chiar dacă s-ar fi dublat prețul acestor utilități energetice, ponderea în costul final al unui produs alimentar este undeva între 1 și 2%", a declarat Remus Borza.

"E normal să existe anumite constrângeri, pentru ca prețurile și marja comercială să rămână în niște valori rezonabile. Avem de un an de zile o lege prin care obligăm rețelele de hiper și supermarketuri să aibă pe rafturi 50% din produsele agricole comercializate din producție internă. Condiție imposibil de realizat. Nu avem ferme zootehnice, nu avem asocieri ale producătorilor de legume și fructe care să poată să onoreze comenzile de ordinul zecilor de mii de tone lansate de rețelele comerciale", a spus deputatul.

"Efectul perves" al inflației

Totodată, a vorbit despre un "efect perves" al inflației. "Pe de o parte, inflația impulsionează activitatea economică pe termen scurt, creează avantaje pentru debitori, care restituie sumele împrumutate la o putere de cumpărare mai mică, și pentru agenții economici ce economisesc disponibilități bănești în valute, dar afectează în mod negativ populația prin erodarea puterii de cumpărare. Vorbim, în ultimii doi ani de zile, de creșteri spectaculoase pe palierul veniturilor salariale, spunea chiar premierul României, 22% în sectorul bugetar, 10% în cel privat. Ca efect al translatării contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, fiecare salariat a pierdut 15% din net, iar dacă mai pui și inflația de 5%, pierderea este de 20%. Cu alte cuvinte, creșterea de venit salarial operată în ultimii ani este aproape în totalitate anulată. Și atunci când vorbim de puterea reală de cumpărare, evident, suntem tanda pe manda, adică un câștig de 5%. Nu e bine să stimulăm astfel de tendințe inflaționiste, mai ales că pe termen mediu și lung sunt contraproductive", a zis Borza.

Executivul și BNR, intervenție

Executivul și BNR trebuie să vină cu măsuri, consideră deputatul, vorbind și de ceea ce s-a întâmplat acum trei săptămâni în Consiliul de Administrație al BNR. Mai exact, "se intenționa creșterea cu 0,25 puncte a dobânzii cheie de politică monetară a BNR, dar guvernatorul Mugur Isărescu a făcut un pas înapoi. S-a cam speriat de scrisorile și amenințările voalate ale lui Dragnea și a menținut la 2,25% dobânda de referință a BNR. Deși raportat la inflație, dobânda cheie de politică monetară trebuia majorată la 3%.

Din punct de vedere statistic, se preconizează ca după Paște să se înregistreze un proces deflaționist. Cu un efort conjugat al Executivului și Băncii Naționale, putem spera ca inflația să fie adusă în ținta de 3,1%, asumată prin Legea bugetului de stat", a spus deputatul Remus Borza.

Răspunsul complet, mai jos:

INTERVIUL INTEGRAL  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News