Economia României a crescut cu 4,1% în trimestrul al treilea din 2013. Țara noastră a înregistrat în acest interval cea mai însemnată creştere economică din Uniunea Europeană, comparativ cu trimestrul al doilea al anului (+1,6%). La baza evoluției economice pozitive stau agricultura și industria, dar, în ciuda cifrelor încurajatoare, impactul asupra populației este resimțit foarte puțin spre deloc, arată o analiză prezentată de
Deşi activitatea economică se revigorează, impactul nu se resimte foarte mult la nivel fiscal, deoarece avansul economiei se bazează pe exporturi şi pe o agricultură care este nefiscalizată. În acest timp, consumul stagnează, lucru lense de observat atunci când privim la nivelul încasărilor din TVA. Ritmul de creştere a veniturilor bugetare a fost în primele nouă luni la jumătate faţă de creşterea anuală bugetată, evoluţia încasărilor bugetare reflectând doar parţial ascensiunea economiei.
Analiştii atrag atenţia că agricultura foarte bună maschează performanţa slabă a economiei şi arată că evoluţia economiei este "dezechilibrată": în timp ce agricultura şi industria au contribuţii favorabile importante la avansul economiei, comerţul retail şi construcţiile continuă să dezamăgească.
"Am putea caracteriza această creştere economică drept una a contrastelor. Pe de o parte avem cea mai mare creştere a PIB-ului dintre toate ţările Uniunii Europene care au raportat date până în prezent, dar pe de altă parte avem o structură dezechilibrată. Agricultura şi industria au avut, cel mai probabil, contribuţii semnificative la PIB, în timp ce comerţul retail şi construcţiile au evoluat dezamăgitor", arată Eugen Sinca, analistul-şef al BCR.
Cifrele sunt încurajatoare, însă realitatea e alta
Cu toate că datele macro sunt încurajatoare, dinspre economia reală semnalele sunt mai puţin optimiste. Oamenii de afaceri rămân sceptici în privinţa redresării economiei.
„Nu se simte în piaţă această creştere economică. Am rămas surprins când am văzut datele legate de PIB. Din contră, noi simţim în piaţă un regres, un declin. Din păcate, agricultura nu poate susţine la nesfârşit creşterea", transmite Marius Pintea, market manager în cadrul Akzo Nobel Coatings.
Fără agricultură, avansul PIB-ului ar fi fost de numai 0,3%, iar cea mai slabă performanţă este cea din sectorul construcţiilor, unde investiţiile publice au scăzut foarte mult, consideră Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Afacerile din agricultură în România sunt dependente atât de vreme, cât şi de evoluţiile din pieţele regionale şi internaţionale. Practic, agricultorii nu au control nici asupra cantităţilor produse, nici asupra preţurilor de vânzare.
Creșterea economică nu e resimțită în salarii
Alături de agricultură, industria şi exporturile nete au fost motoarele care au susţinut activitatea economică în al treilea trimestru şi pe ansamblul primelor nouă luni, în timp ce consumul, investiţiile şi construcţiile nu au dat semne de revenire, după cum transmit analiştii.
Consumul nu dă semne de revenire, în condiţiile în care creşterile salariilor reale sunt menținute în apropiere de zero, iar rata şomajului a crescut.
Dinamica favorabilă a exporturilor a fost susţinută de cererea externă, atât din partea partenerilor comerciali din Uniunea Europeană (UE), cât şi din partea celor din afara UE.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
