Klaus Iohannis anunță un sprijin politic solid pentru aderarea Ucrainei la NATO

„Voi susține adoptarea de măsuri suplimentare pentru consolidarea Flancului Estic pe toate componentele operaționale. Adoptarea planurilor de apărare regională, inclusiv a aceluia care include România, reprezintă un element central care va permite un răspuns eficient al alianței la două amenințări majore - Rusia și terorismul. Urmărim, de asemenea, menținerea unei implicări sporite aliate în regiunea Mării Negre, ca regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică”, a declarat Klaus Iohannis, la o conferință de presă din cadrul summitului NATO de la Vilnius.

„În ceea ce privește Ucraina, România va continua să fie un susținător ferm al integrării în NATO. Voi susține un angajament sporit, în termeni politici și practici, care să permită o mai mare apropiere a acestui stat de alianță. Dorim să vedem progrese în ceea ce privește aderarea Ucrainei la alianță, construind pe baza angajamentului asumat de NATO la București, în 2008. Am semnat, după cum vă amintiți, o declarație cu președintele Zelenski, privind susținerea pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei - acest lucru s-a întâmplat când am avut întâlnirea de la Chișinău, pe 1 iunie”, a continuat președintele.

Întregul discurs al lui Klaus Iohannis

„Summitul care începe astăzi, la Vilnius, este nu doar unul de implementare a deciziilor adoptate anul trecut, la Madrid, ci reprezintă și un moment al deciziilor importante și al premierelor în postura Aliată și în relația NATO cu partenerii. În ceea ce privește obiectivele prioritare pentru România, acest Summit are mize importante, care țin de prioritățile noastre de politică externă și de securitate. Obiectivele noastre sunt, în primul rând, cele care țin de noua postură de descurajare și apărare a Alianței, care se bazează pe conceptul de Apărare Înaintată. Acest concept a fost anunțat la Madrid, adică o prezență NATO consolidată din toate punctele de vedere. 

Voi susține adoptarea de măsuri suplimentare pentru consolidarea Flancului Estic pe toate componentele operaționale. Adoptarea Planurilor de Apărare Regională, inclusiv a celui care include România, reprezintă un element central, care va permite un răspuns eficient al Alianței la două amenințări majore: Rusia și terorism. Urmărim, de asemenea, menținerea unei implicări sporite aliate în regiunea Mării Negre, ca regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică. 

În ceea ce privește Ucraina, România va continua să fie un susținător ferm al integrării în NATO. Voi susține un angajament sporit în termeni politici și practici, care să permită o mai mare apropiere a acestui stat de Alianță.  Dorim să marcăm progrese în ceea ce privește aderarea Ucrainei la Alianță construind pe baza angajamentului asumat de NATO la București, în 2008.  Am semnat, după cum probabil vă amintiți, o declarație bilaterală cu Președintele Zelenski privind susținerea pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei, acest lucru s-a întâmplat când am avut întâlnirea de la Chișinău, pe 1 iunie. Organizarea primei reuniuni a Consiliului NATO-Ucraina, cu participarea Președintelui Zelenski, va fi un moment de importanță simbolică, pentru că vom avea Ucraina la masă, ca partener de dialog egal cu ceilalți. 

Pentru noi, este esențială menținerea unității aliate în luarea deciziilor pe această temă. La aceasta se adaugă sprijinul pentru partenerii vulnerabili, mai ales pentru Republica Moldova, cea mai expusă presiunilor Rusiei. Astfel, voi avea un mesaj fără echivoc cu privire la susținerea consolidării capacității de apărare și a rezilienței Republicii Moldova. La Summit voi puncta și valoarea de netăgăduit a legăturii transatlantice pentru securitatea noastră, a tuturor, în special în actualul context de securitate. De asemenea, voi susține adoptarea unui angajament sporit în ceea ce privește investițiile în apărare, necesar pentru a consolida așa-numitul Defence Pledge, din 2014.

În încheiere, salut acordul între Suedia și Turcia, facilitat de Secretarul General al NATO, care marchează progrese mult așteptate în ceea ce privește aderarea Suediei. Sper ca acest proces să se finalizeze cât mai curând”, a declarat Klaus Iohannis, în conferința de presă.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte, când Secretarul General NATO ne-a vizitat la baza de la Mihail Kogălniceanu, ați promis investiții în infrastructura militară. Ulterior, la Summitul extraordinar de la Bruxelles, de după începerea războiului, ați promis investiții în resursa umană a armatei noastre. Unde sunt aceste promisiuni acum, la un pic mai mult de 500 de zile de război în Ucraina?

Președintele României: Toate s-au realizat, și în infrastructură, și în dotare, și în personal. Și cu mine în delegație este ministrul Apărării, cu care am discutat și acum câteva minute și trebuie să spun că progresul este notabil și sustenabil. Avem o dotare mult superioară. Avem cadre militare tot mai bine pregătite, iar la infrastructură se lucrează peste tot, în toate bazele noastre - vorbesc în toate bazele mari, care au și relevanță pentru NATO - se lucrează, se extind, se modernizează, se îmbunătățește dotarea. Toate aceste lucruri sunt posibile fiindcă am alocat, încă din 2016 - decizia fiind din 2015 - 2% din PIB pentru Apărare, iar începând din acest an am trecut la 2,5% din PIB și așa vom rămâne, ba este, chiar este posibil să creștem în următorii ani. Această chestiune cu alocarea de resurse este una foarte discutată în cadrul NATO și la ultima întrevedere, care a fost informală, am discutat pe larg această chestiune. Credem, cel puțin Secretarul General, cu mine și cu încă câțiva, credem că 2% nu trebuie să fie plafonul, ci trebuie să fie baza de la care se pornește când vorbim despre alocarea de resurse bugetare pentru Apărare. Sigur, această chestiune va mai rămâne în discuție, dar noi am luat rolul nostru foarte în serios.

Jurnalist: Ați anunțat printre obiectivele prioritare ale României la Summitul NATO, consolidarea prezenței aliate pe Flancul Estic, inclusiv în țara noastră. Spuneți-ne ce ar însemna asta, domnule Președinte, în termeni cantitativi, în termeni de trupe, de echipamente militare și un orizont de timp, dacă există?

Președintele României: Cu siguranță vă amintiți că am mai discutat această chestiune. Solicitarea noastră, a celor de pe Flancul Estic, a fost ca aceste grupuri de luptă, cum se numesc ele, să fie mărite la nivel de brigadă. Acest lucru este acceptat, însă trebuie să vedem cum se vor întâmpla aceste chestiuni, fiindcă ați întrebat și de orizontul de timp. Noi, ca națiune-gazdă, punem la dispoziție tot ce trebuie. Națiunea-cadru care generează aceste forțe, se îngrijește de personal, de dotare, de armamentul necesar. Însă nu va fi o prezență militară permanentă la nivel de brigadă. Va fi o prezență militară pregătită pentru orice moment și în momentul în care va fi nevoie efectiv de prezența fizică în România sau în alt spațiu unde avem grupuri similare, acest lucru se va întâmpla foarte repede, deci vor fi toți pregătiți, va ști fiecare cu ce efective vine, de unde vine, pe unde vine și aceste lucruri vor fi puse în practică, deci vom avea, în principiu, structura pregătită, fără ca toată lumea să fie permanent prezentă acolo. Este o formă care e bună, fiindcă nu vor fi cheltuieli enorme cu menținerea permanentă, dar atunci când va fi nevoie, aproape instant, toată lumea va fi prezentă acolo.

Jurnalist: Bună ziua! Domnule Președinte, dacă îmi permiteți o întrebare de actualitate internă, în chestiunea azilelor din Ilfov. După dosarul DIICOT, apar zilnic informații că aproape toate instituțiile statului cu atribuții în domeniu au fost sesizate în ultimii doi ani de cetățeni, de ONG-uri, inclusiv Ministerul Familiei și Primăria Voluntari. În aceste condiții, considerați suficiente măsurile dispuse de Guvern care vizează niște funcționari și șefi de agenții? Sau există o responsabilitate a ministrului Muncii, a primarului din Voluntari, a ministrului Familiei și poate ar trebui să se soldeze cu niște demisii?

Președintele României: Chestiunea cu – așa cum s-au numit, azilele groazei, este una foarte complicată și, dacă îmi permiteți să fac o afirmație, cred că este o rușine națională. Este o rușine națională și măsurile care vor fi luate trebuie să taie răul de la rădăcină. Este evident că aici sunt mulți vinovați. Dar nu toți pot fi încadrați la fel. Sunt unii vinovați direct. Cei care au supus la rele tratamente pe bătrânii care acolo și-au căutat liniștea și un tratament uman. Este foarte problematic și aceste persoane trebuie identificate și sancționate conform legii. Dar mai sunt și alții. Cum putem să ne imaginăm că funcționează aceste azile fără ca autoritățile de verificare și control să știe? Trebuie văzut - cine a știut și nu a acționat trebuie tras la răspundere. Și cred că lucrurile vor merge mai departe. Fiindcă vinovați sunt toți cei care au știut și n-au făcut nimic, n-au sesizat, n-au intervenit. Și atunci cred că trebuie să fie găsiți toți vinovații, indiferent dacă vorbim despre o vinovăție în exercițiul funcției sau o vinovăție politică sau morală. Și până când nu vor fi trași la răspundere toți cei care au permis o astfel de grozăvie în România, lucrurile nu vor putea fi îmbunătățite. Deci eu sunt adeptul unei intervenții clare, ferme și hotărâte.

Jurnalist: Ar trebui ministrul Muncii să demisioneze?

Președintele României: Nu știu cine se face vinovat politic, asta se va vedea și eu sper foarte mult ca cei care sunt în poziții să ia măsuri politice să aibă curajul să o facă.

Jurnalist: Voiam să vă rog să ne spuneți dacă aceste planuri de apărare regională presupun achiziții de tehnică suplimentară, de tehnică militară suplimentară, dacă acel centru pentru antrenarea piloților se va deschide la Borcea sau într-un alt loc din țara noastră și dacă vor mai fi și alte locuri similare în care să fie dislocate forțe militare aliate?

Președintele României: Aceste planuri regionale sunt planuri de intervenție, sunt planuri strict secrete, dar ele nu prevăd înzestrări sau achiziții. Înzestrarea, achizițiile de armament, de dotări la modul general se fac de fiecare națiune și noi ne ocupăm de această chestiune. De aceea, am alocat bani mulți, 2,5% din PIB pentru Apărare. Este, pe de altă parte, important să vedem că nu doar armamentul rezolvă situația, ci și pregătirea militarilor, antrenamente speciale și, în acest cadru, sigur, putem să menționăm proiectul nostru pe care l-am înaintat mai multor aliați, de a avea o bază de pregătire în România pentru piloții pe F-16. Există planuri pentru această bază, există aliați interesați și sunt destul de încrezător că lucrurile vor continua. Nu suntem încă pregătiți să spunem public unde va fi această bază. Cred că vă dați seama din ce motive, dar este un proiect foarte bun și pentru România și pentru națiunile din regiune, care vor avea astfel posibilitatea să-și pregătească piloții.

Jurnalist: Și, cu riscul de a încălca o regulă, aș mai avea o întrebare despre politica internă: care este părerea dumneavoastră legat de aceste modalități pe care Guvernul le caută pentru a aduce mai mulți bani la buget și despre posibilitatea de a majora TVA.

Președintele României: Acum, între timp, cred că știe toată lumea că e nevoie de mai mulți bani decât avem acum la buget și atunci anumite măsuri se impun. Am discutat aceste chestiuni, mi-au spus cei din conducerea Coaliției cam la ce s-au gândit. Unele măsuri mi se par bune, altele cred că mai trebuie puțin discutate. Nu vreau să le clasific eu acum, de la Vilnius, însă este clar că trebuie găsite modalități pentru a completa veniturile bugetare. Nota Bene - fără a încărca cetățeanul. Deci sunt anumite măsuri care pot fi puse în practică fără ca românul de rând să aibă impresia că vine cu bani de acasă pentru buget.

Jurnalist: Deci nu o creștere a TVA-ului pentru toată lumea.

Președintele României: Vom vedea până la urmă care din aceste măsuri rămân în picioare. Promisiunea Coaliției a fost că nu crește impozite și taxe.

Jurnalist: Parlamentul a vacantat funcția de director al SRI, după ce Eduard Hellvig s-a retras din această funcție. Veți face o nouă propunere pentru această funcție?

Președintele României: Acum evident că voi face o propunere pentru această funcție, fiindcă SRI, cel mai mare serviciu, nu poate să rămână fără conducere civilă, este foarte clară această chestiune, dar, sigur, că necesită un pic de timp de pregătire până când putem să facem următorul pas.

Jurnalist: Vreau să vă întreb dacă România susține renunțarea la planul de acțiune pentru Ucraina în vederea eventualei scurtări a timpului până la care poate deveni membru NATO, dacă va fi să fie?

Președintele României: Da, eu susțin renunțarea la acest plan de acțiuni. Am discutat chestiunea și cu Secretarul General, am avut discuții și în întâlniri informale și majoritatea suntem de acord să simplificăm procedura în cazul Ucrainei.

Jurnalist: Și va fi un anunț la Summit, înțeleg?

Președintele României: Eu mă aștept ca această chestiune să fie tranșată la Summit.

Jurnalist: Și, dacă îmi permiteți, un follow-up la întrebarea colegei: de ce și-a dat demisia domnul Eduard Hellvig și ce v-a spus? Și cum ați simțit dumneavoastră această demisie?

Președintele României: Din motive personale. A decis să se retragă. Eu am fost foarte mulțumit de colaborarea cu domnul Hellvig, i-am spus-o, l-am decorat, iar în continuare vom găsi un candidat potrivit pentru această poziție.

Jurnalist: Înțeleg că ați fi preferat să nu demisioneze.

Jurnalist: Voiam să vă întreb dacă ați deschis discuții cu vreun aliat din cadrul NATO cu privire la o prezență permanentă la noi în țară. Așa cum știm, Lituania va avea prezența permanentă a Germaniei, Polonia trupe permanente americane.

Președintele României: Și România, trupe franceze. Franța este națiune-cadru, dar avem și alți aliați care, practic, vor fi prezenți tot timpul pe teritoriul României. Deci, am menționat Franța, fiindcă este națiune-cadru, noi suntem națiune-gazdă, dar sunt foarte mulțumit și știți că am vizitat și trupele altor națiuni, că există o colaborare foarte bună și ei își doresc să vină în România, lucru care este foarte bun pentru noi.

Jurnalist: Aș vrea să mă întorc puțin la problema internă pentru că vedem că sistemul este în colaps. Zilnic sunt controale și azilele se închid. Autoritățile nu știu ce să facă cu beneficiarii, ai cui sunt acești oameni și dincolo de ai cui sunt și cine trebuie să aibă grijă de ei. Concret, cine trebuie să-și dea demisia din Guvern în acest moment? Și am văzut că în weekend, duminică mai exact, premierul Marcel Ciolacu cerea schimbări pe lege și cerea celor doi miniștri de la Muncă și Justiție să vină cu soluții, astfel încât legea să fie schimbată. Ce ar putea să se schimbe pe lege? Pentru că, iată, în ce situație suntem în acest moment.

Președintele României: Nu cred că sistemul este în colaps și există exemple de azile care funcționează impecabil și trebuie să vedem și acest lucru. Iar cine trebuie să facă, cel care este plătit ca să facă treaba și să aibă grijă de bătrâni și de persoanele cu dizabilități, acela trebuie să facă. Deci, este foarte simplu. Un pic mai complicat este când ne întrebăm cine trebuie să verifice aceste lucruri. Avem o puzderie de agenții și instituții care ar trebui să verifice, doar că ne întrebăm ce au verificat, că sesizări au fost, măsuri, se pare că nu prea, în cazurile acestea concrete, care au revoltat pe bună dreptate toată România. Și de aceea, repet ce am spus și la întrebarea dinainte, toți cei vinovați trebuie să răspundă, fiindcă aici sunt oameni vinovați, cu nume și prenume, cei care au lucrat în azil sau au condus azilul și nu și-au făcut treaba, cei care au fost sesizați și n-au verificat și inclusiv cei care au știut și nu au luat măsuri. Și aici vorbesc, sigur, de măsuri politice, fiindcă un politician într-o poziție înaltă nu trebuie nici să meargă să verifice dacă se dau medicamentele cum trebuie sau mâncare, trebuie să verifice ca sistemul de care răspunde să dea rezultatele așteptate de cetățeni. Este revoltător ca persoane în vârstă care vor să meargă undeva să stea liniștite, sunt tratate cu dispreț, sau chiar mai rău.

Jurnalist: România a militat constant pentru ca NATO să declare zona Mării Negre ca regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică. Acest lucru s-a întâmplat în conceptul strategic de la Madrid, de anul trecut, iar acum suntem în măsură să avem și un plan regional de apărare Mediterană - Marea Neagră. Va obține România angajamente suplimentare pentru regiunea Mării Negre la Summitul de la Vilnius, și aici mă refer la o temă centrală pentru întreaga Alianță, pe care chiar Secretarul General NATO a menționat-o, și anume domeniul protejării infrastructurilor critice?  

Președintele României: România va obține o consolidare a Flancului Estic. România va obține plan regional pentru zona Mării Negre, și România va avea un plan foarte concret pentru brigada care este deja staționată sub formă de battle group - grup de luptă, deci măsuri foarte, foarte importante. Și cred că România va obține încă mai mult, o atenție sporită pentru zona Mării Negre, inclusiv pentru Moldova, care este foarte vulnerabilă, nemaivorbind de situația Ucrainei, pentru care suntem uniți să o ajutăm și așteptăm cu mare interes momentul în care Ucraina să devină aliat.

Jurnalist: Un follow -up la întrebarea colegului, legat de infrastructura critică. România se pregătește să devină cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. În ce măsură ar putea NATO să ajute România la securizarea capacităților care urmează să fie construite și nu mă refer doar la asta, dar mai sunt proiecte: cablu submarin și așa mai departe, având în vedere ce s-a întâmplat cu Nord Stream?

Președintele României: Da. Nu cred că este treaba NATO să aibă grijă de aceste instalații. Este treaba noastră și o vom face. Pentru toate acestea au existat deja discuții destul de avansate pentru a lua măsurile necesare ca aceste infrastructuri să fie foarte bine protejate, deci ne ocupăm.

Jurnalist: Aș avea o întrebare legată de Ucraina. Știu că se discută intens despre garanțiile de securitate. Considerați că este posibil ca aceste garanții de securitate să fie discutate și de alte țări sau să se alăture și alte țări în afara celor membre G7?

Președintele României: Există discuții în acest sens. Aceste garanții de securitate se referă în esență la un sprijin pentru situația în care este Ucraina acum, pentru reconstrucție și pentru dezvoltare ulterioară și sigur că ar fi de dorit ca cât mai multe națiuni să contribuie la aceste demersuri.

Jurnalist: La acest Summit va fi prezent în premieră un ministru al Republicii Moldova. Dumneavoastră v-ați arătat în repetate rânduri susținerea pentru această țară. Considerați că este posibil ca o dată cu Ucraina și Republica Moldova să primească la acest Summit o perspectivă de apropiere față de NATO?

Președintele României: Moldova are în Constituție statutul de neutralitate și atunci când decide să schimbe această postură, chestiunea poate fi pusă în discuție fără nicio problemă. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News