Dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și USTACC, Spitalul Clinic SANADOR, a fost invitată la DC Medical și DC News. Alături de jurnalistul Val Vâlcu, dr. Monica Trofin-Bănescu ne-a vorbit despre mai multe teme de interes pentru sănătatea inimii. Colesterolul mărit, tratamentul pentru scăderea sa, primul semn că ai probleme cardiace, dar și multe altele au fost abordate în timpul emisiunii. Probabil unul dintre cele mai importante subiecte a fost cel legat viața de după infarct și impactul psihologic major pe care îl are acesta asupra pacientului.
"Infarctul miocardic este un eveniment major în viața unui om. Lasă o traumă, fără doar și poate"
Val Vâlcu: "S-au pus primele stenturi în anii '90. Sunt pacienți care trăiesc de 30 de ani cu stent. Au avut deja 3 decenii după infarct. Cum e viața după infarct? Care e stilul de viață și cum trebuie el să se schimbe?"
Monica Trofin-Bănescu: "Infarctul miocardic este un eveniment major în viața unui om. Este un eveniment major cu conotații negative, care lasă o traumă, fără doar și poate. Această traumă este, să spun așa, asumată de pacient odată cu trecerea timpului. Totuși, în faza acută a infarctului miocardic, atât pacientul, cât și membrii familiei sale trec printr-un obstacol emoțional major. De aceea este bine ca, după externare, să existe așa-numita psihologie cardiologică, care se dezvoltă în țările din Vest. Ea abordează această categorie de pacienți și îi ajută să integreze și să depășească acest moment din viața lor. Aici vorbim de întoarcerea în sânul familiei, întoarcerea în societate și întoarcerea la locul de muncă.
"Există programe de recuperare cardiacă care se adresează pacienților ce au suferit un infarct"
Sunt mai multe aspecte. Capacitatea sa fizică este, probabil, cea care afectează cel mai mult viața pacientului după trauma trăită. Există programe de recuperare cardiacă care se adresează pacienților după un infarct miocardic sau după o intervenție chirurgicală cardiacă, care se axează pe monitorizarea capacității de efort și creșterea controlată a capacității de efort în primele luni după acest eveniment. Există echipe de recuperare cardiacă, chiar la noi în spital, care se ocupă de acești pacienți. Se face un test de efort cardio-pulmonar, care este o metodă de diagnostic a capacității de efort, dar, desigur, poate surprinde și eventualele complicații: aritmii, acele dureri în piept. Documentează niște potențiale evenimente. Dincolo de asta, descrie capacitatea de efort a pacientului la acel moment, se știe de unde se pornește și unde se vrea a se ajunge într-un interval de timp controlat.
"Acest program de recuperare eu îl recomand și îl susțin din toată inima"
Acest program de recuperare eu îl recomand și îl susțin din toată inima, pentru că reajută pacienții să-și recapete încrederea în ei. Sigur, noi ne dorim ca toți pacienții noștri, după un infarct miocardic, să-i vedem la controlul de 30 de ani. Aici este, sigur, pe de o parte, rolul medicului, dar, pe de altă parte, este și rolul pacientului. Trebuie să modifice aspecte legate de stilul său de viață. Adică stop fumat, consum de alcool în cantități reduse, scăderea în greutate, mâncare sănătoasă — asta e obligația pacientului. Apoi, rolul medicului este să ajute pacientul, să-l direcționeze, să-l facă, prin metode de urmărire și de diagnostic, să-și recapete încrederea în el pentru a se reintegra în familie și societate."
CITEȘTE ȘI: Metoda care scade colesterolul rău cu 50%. Dr. Monica Trofin-Bănescu (SANADOR): Asta spun studiile! / Video
VEZI TOATĂ EMISIUNEA AICI: