România se pregătește să scoată primele gaze din Marea Neagră, însă prețul la care acestea vor ajunge în economia românească ridică semne de întrebare, punctează experta în energie, Eugenia Gusilov, în contextul în care gazul lichefiat american importat ar fi fost ofertat la un preț mai mic. Președintele Nicușor Dan are o întâlnire, luni, la Cotroceni, cu Emma Delaney, CEO-ul grupului OMV.
Președintele Nicușor Dan a primit-o luni dimineață, la Palatul Cotroceni, pe Emma Delaney, CEO-ul grupului OMV, în fruntea unei delegații a companiei. Întâlnirea are loc înaintea începerii producției de gaze din proiectul Neptun Deep și pe fondul unor măsuri convenite anul trecut între statul român și OMV Petrom.
Primele gaze din Neptun Deep, în 2027
Printre acestea se numără prelungirea cu 15 ani a acordurilor petroliere de producție pentru perimetrele onshore preluate la privatizarea Petrom și majorarea cu 40% a redevențelor. O parte dintre măsurile convenite trebuie încă transpuse în acte legislative și contractuale.
În cazul Neptun Deep, OMV Petrom și Romgaz estimează că primele gaze vor intra în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027. Producția anuală la platou este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi, iar nivelul maxim de producție ar urma să fie atins până la sfârșitul trimestrului al treilea din 2027.
Subiectele abordate la Cotroceni
În opinia expertei în energie, Eugenia Gusilov, întâlnirea de la Cotroceni ar putea readuce în discuție măsurile convenite cu OMV Petrom, dar care nu au fost încă implementate.
„Probabil lucrurile care nu au fost implementate și care au fost agreate. E important că (n.r. Nicușor Dan) se întâlnește cu șeful celei mai mari companii de petrol și gaze - în special de petrol - de la noi, deci cred că sunt multe lucruri de discutat, și e bine că se întâmplă asemenea întâlniri periodic.
Redevențele au fost istoric foarte, foarte mici în România, pentru că au fost stabilite înainte ca prețurile să crească, atunci când au început să se ducă în sus în 2003-2006 și au rămas foarte, foarte mici. Ele demult trebuiau ajustate, chiar dacă erau pe sliding scale și între 3% și 13%, dar, în medie, se plăteau cam 5-8% maximum. Aici, statul român cred c-a pierdut foarte mulți bani de-a lungul timpului, prin faptul că a fost acest cadru juridic care a înghețat redevențele, dar care a înghețat, atenție, în 2014! Deci din 2004 până în 2014, adică 10 ani au fost înghețate. După aceea, nu s-a făcut reforma; statul român a tărăgănat-o și nu a fost capabil să vină să modifice termenii în mod favorabil statului român”, a spus Eugenia Gusilov, expertă în energie, la Digi24.
Gazul din Marea Neagră ar trebui să susțină industria românească. Prețul nu va scădea, neapărat, în facturi
Eugenia Gusilov a punctat că gazul extras din Marea Neagră ar trebui să fie folosit pentru dezvoltarea economiei românești și pentru producția cu valoare adăugată: „Așteptările sunt ca o parte importantă a acestui gaz să contribuie la creșterea bunăstării poporului român, a populației și la stimularea industriei, pentru ca să se producă lucruri cu valoare adăugată în România, nu să se exporte acest gaz în Germania și în Austria. Acestea sunt așteptările”, a adăugat experta în energie, care a precizat, însă, că acest aspect nu va duce neapărat la prețuri mai mici în facturile românilor.
Gaz importat la preț mai mic decât cel din Marea Neagră?
„Nu e obligatoriu (n.r. ca prețul să scadă), pentru că vedem o situație foarte ciudată cu tot acel scandal cu gazele naturale lichefiate care veneau din America, care se pare că au fost ofertate la un preț mai mic, de 30-35 de euro/MWh decât prețul la care a oferit aceste gaze OMV Petrom statului român, când și-a exercitat dreptul de preempțiune, ca să introducă în rezerva statului un preț de 49 de euro/MWh.
Acest lucru este extraordinar de ciudat - să vezi că gazele din America, care ar trebui să fie mai scumpe, pentru că sunt aduse de departe, e un proces de lichefiere etc., vin la noi și sunt oferite prețuri de 30 și ceva de euro, iar gazul extras lângă noi, în Marea Neagră, să fie mai scump... Aici e ceva ce trebuie investigat de către instituțiile abilitate”, a adăugat Eugenia Gusilov.
Gusilov: Sărăcia energetică, o problemă structurală în România
„Este tragic că la ora actuală problemele grave pe care le are România, cu sărăcia energetică, pentru că România face parte dintr-o axă a sărăciei energetice, unde avem o proporție foarte ridicată de oameni care se confruntă cu sărăcie energetică, și printre cele mai ridicate din UE, alături de greci și bulgari; iar această sărăcie energetică nu e temporară, ca efect al faptului că unii oameni și-au pierdut locul de muncă pentru 1-3 luni. Avem șomaj cronic, care nici măcar nu apare în statistici, adică oameni care nici măcar nu mai caută loc de muncă de 10-20-30 de ani. Sunt probleme structurale, care nici măcar nu sunt măsurate de statistică și noi stăm și facem acest circ, în loc să rezolvăm problemele reale ale oamenilor, și nu suntem capabili să avem un guvern care să se ocupe de ele”, a mai spus aceasta.