Victor Ionescu, specialist în politici publice, a fost invitatul lui Flaviu Predescu la emisiunea „Diaspora creativă – gânduri pentru ACASĂ”, acolo unde a vorbit despre principalele măsuri pe care ar trebui să le ia România ca în viitor să trăim mai bine, atât noi, cei care ne aflăm în țară, cât și cei din diaspora care se gândesc să revină.
Victor Ionescu, specialist în politici publice, invitatul lui Flaviu Predescu la emisiunea „Diaspora creativă – gânduri pentru ACASĂ”, a vorbit despre evoluția României în cei aproape 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, despre progresele înregistrate, dar și despre domeniile în care este nevoie de investiții și reforme.
Discuția a vizat și rolul românilor din diaspora, oportunitățile pe care aceștia le pot aduce României și necesitatea unei strategii mai eficiente pentru implicarea și apropierea comunităților românești din străinătate.
"Simțiți că am recuperat din decalajele față de țările foarte dezvoltate în acești aproape 20 de ani și dacă da, unde ar fi esențial să mai îmbunătățim?", l-a întrebat Flaviu Predescu pe Victor Ionescu, specialist în politici publice.
Victor Ionescu: Un fake news foarte grosolan!
"Cu siguranță diferențele sunt unele mari, sunt unele enorme. Vedeam fake news-uri prin care se încearcă inducerea ideii că unii îl regretă pe Ceaușescu. Un fake news foarte grosolan.
Dacă ne uităm la salariu, care este adevărat, nu este la nivelul țărilor foarte dezvoltate sau la nivelul primelor cinci țări din UE, dar totuși a crescut destul de mult. Dacă ne uităm în general la sistemul public, observăm că atunci când vorbim de infrastructură, spre exemplu, mai greu, dar în ultimii ani s-a dezvoltat destul de mult. Dacă ne uităm la ce înseamnă zona rurală, vedem că și comunele s-au dezvoltat foarte mult din toate punctele de vedere. Probleme precum faptul că românii pleacă din rural, se duc spre urban, o avem toți în Europa. Și țările foarte dezvoltate au aceeași problemă.
"Acești 20 de ani în UE au adus în jurul României prosperitate"
Cu siguranță, dacă vorbim despre reabilitări, despre construcțiile de școli sau de grădinițe, sau de spitale - dotări sau reabilitări - lucrurile astea le-am simțit și le-am văzut cu toții. Și nu vorbim doar de o creștere a nivelului urban sau în orașele mari, ci și în orașele mici și comune. Pe de altă parte, să nu uităm că dacă vorbim de zonele mai puțin dezvoltate, a ținut cumva și de cetățenii de acolo, pentru că aia au votat. Adică dacă ai un primar care ți-a stat 25 de ani într-o comună și n-a făcut nimic... E cineva de vină, nu știu, de la București sau din altă parte, dar oamenii cam aia au vrut dacă asta au votat.
Este bine, de exemplu, că s-a dezvoltat în acești 20 de ani sectorul acesta de ONG-uri, partea asta de site-uri, de anchete jurnalistice, pentru că toate astea pun cumva presiune pe instituții să se facă lucrurile mai repede, să fie mai multă transparență, toată lumea să aibă acces și de ce nu, aici intervine și partea bună a AI-ului, pentru că ziua de astăzi este foarte ușor să scalezi ceva sau să-ți introduci niște detalii, niște date, să vezi niște lucruri. Numai este ca acum 10 sau 15 ani, când nu aveam acces sau accesul era mai limitat. Ne uităm totodată la internetul de mare viteză. Nu suntem pe primul loc din lume, dar pe acolo suntem. Am depășit anumite țări din anumite puncte de vedere. Văd, călătoresc foarte mult, mă întâlnesc foarte mult cu români sau văd efectiv lucruri făcute. Mai avem de lucru, dar eu cred că acești 20 de ani au adus în jurul României prosperitate, iar dacă nu eram în UE, astăzi nu știu unde eram, dar eu cred că eram într-o situație foarte gravă", a spus Victor Ionescu.
Victor Ionescu: Românii de pretutindeni nu sunt destul implicați la adevărata lor valoare
"Ce oportunități am mai avea ca țară și poate încă nu se înțelege foarte clar că le-am putea valorifica? Unde am mai putea pune accentul?", a întrebat apoi Flaviu Predescu.
"Acum că vorbeam de români de pretutindeni, cred că românii de pretutindeni nu sunt destul implicați la adevărata lor valoare. Aproape fiecare român din afară este un ambasador pentru România. Cred că avem din cele aproape 10 milioane de români, cred că vreun milion sunt oameni care au afaceri, care lucrează în instituții publice din afară sau care sunt aleși în instituții, fie că vorbim de parlamente regionale, naționale, consilii și așa mai departe. Și România cred că ar trebui să își facă o politică cu adevărat pentru acești români. Orice politică externă ar trebui să includă și zona aceasta de român de pretutindeni. Relațiile personale, locale, regionale sau naționale, de cele mai multe ori sunt mai ușor de accesat atunci când ai nevoie de ceva sau când trebuie să ajungi să intri să discuți cu cineva. Dincolo de cele instituționale, de ambasade și consulate, e clar că acolo e o altă discuție.
Dar cred că ar trebui să folosim mult mai mult aceste rețele ale românilor de pretutindeni, pe ramurile lor. Ar trebui să facem niște întâlniri, un congres al românilor de pretutindeni, adică să simtă că îi integrăm. Este bine că societatea civilă, ONG-urile, fac lucrurile astea. Sunt destul de multe, statului nu i-ar fi greu pentru că deja ar avea la dispoziție datele acestor persoane, adică cred că aici ar trebui investit mai mult.
39% dintre românii din diaspora ar vrea să se întoarcă în România
În ceea ce privește un viitor Guvern, cu siguranță prioritatea zero cred că rămân fondurile europene. Probabil până o să vină un nou Guvern, în Parlament se vor vota. Ar trebui să se gândească la o nouă strategie pentru românii de pretutindeni. Revin cumva la zona asta pentru că cea actuală se termină și cred că ar trebui să se tragă niște concluzii, să se facă o evaluare și să vedem în ce direcție vrem să o luăm. Dacă vrem cu adevărat să ni se întoarcă românii de pretutindeni acasă. Chiar am văzut o cercetare săptămâna trecută și arătă că aproximativ 61% nu vor să revină acasă și vreo 39% ar vrea să revină. Pentru cei 39%, dacă vrem cu adevărat să facem ceva, hai să vedem ce facem, pentru că dacă ne uităm la actualele programe de finanțare, fie că vorbim de fondurile europene sau altele, ele sunt bune că există, dar sunt foarte mici ca și pondere financiară, mai ales că ai niște condiții și niște clauze care nu te lasă să respiri.
Adică poate ar trebui să ne inspirăm - dacă nu reușim să identificăm noi - din alte programe europene ale altor țări care cu adevărat au dat roade. Iar pentru cei care vor să rămână în străinătate să gândim și să vedem cum putem să-i ajutăm. Vorbeam mai devreme de zona economică, cred că avem în jur de 600-700 de lanțuri de magazine, mai mici sau mai mari, cu tot cu depozite. Haideți să gândim un proiect pe zona aceasta, să vedem cum putem să exportăm noi din țară ceea ce producem acolo, să îi ajutăm. Ni s-ar întoarce alți bani", a mai spus Victor Ionescu.