Proiectul schimbă radical modul în care sunt calculate salariile în sectorul public, limitează drastic sporurile și elimină unele beneficii considerate tradiționale, precum indemnizația de hrană sau sporul pentru condiții periculoase.
Noua grilă salarială este și un jalon important din PNRR, iar aplicarea ei vine după doi ani în care salariile bugetarilor au fost înghețate, pe fondul presiunilor bugetare și al inflației ridicate.
Ce salarii vor avea președintele României și premierul. Raport maxim de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu
Una dintre cele mai importante modificări este reducerea diferenței dintre salariile mici și cele mari din sistemul public. Dacă în prezent raportul poate ajunge la 1 la 12, noua lege îl plafonează la 1 la 8.
Astfel, salariile vor fi calculate prin înmulțirea unui coeficient specific fiecărei funcții cu o valoare de referință stabilită la 4.325 de lei pentru anul 2027.
Această formulă va influența direct și veniturile celor mai importanți demnitari din stat, de la președintele României și premier până la miniștri, parlamentari, primari și șefi de instituții.
Președintele României ar urma să aibă cea mai mare indemnizație din sistem, iar premierul, președinții Camerelor Parlamentului și președintele Înaltei Curți se vor situa imediat sub acest nivel, în noua ierarhie salarială. Astfel, președintele României ar urma să aibă un salariu de 20 241 lei, față de 14 500 lei cât încasează în prezent.
De asemenea, premierul și președinții de la Senat și Camera deputaților ar urma să aibă un salariu net de 17.710 lei.
Pentru a pregăti tranziția, Guvernul introduce o derogare specială: angajații noi, cei promovați sau cei numiți pe funcții similare după 1 decembrie 2026 vor fi salarizați direct după noua lege.
Pentru cei deja aflați în sistem va exista o diferență tranzitorie, astfel încât nimeni să nu piardă bani la trecerea la noua formulă de calcul.
Sporurile, plafonate la 20%. Dispar unele beneficii
Cel mai sensibil punct al proiectului vizează sporurile. Legea stabilește că totalul sporurilor, primelor și indemnizațiilor nu va putea depăși 20% din fondul salariilor de bază la nivelul fiecărui ordonator principal de credite.
În plus, dispar complet: indemnizația de hrană, sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, indemnizația separată pentru titlul de doctor, care va fi inclusă în salariul de bază în anumite domenii, în special în Educație.
Rămân în afara plafonului sporul de noapte și plata muncii suplimentare, iar pentru persoanele cu handicap se păstrează un spor de 15% din valoarea de referință.
Bonusuri pentru performanță și fonduri europene
Noua lege introduce și prime de performanță. Angajații implicați în atragerea fondurilor europene vor putea primi majorări salariale de până la 40%.
De asemenea, instituțiile vor putea acorda premii lunare pentru performanță, însă doar pentru un număr limitat de angajați: maximum 20% dintre cei din execuție și 30% dintre cei din conducere.
Un astfel de premiu nu va putea depăși 30% din salariul de bază al angajatului.
Primele reacții dure au venit deja din Educație. Federațiile sindicale FSLI și „Spiru Haret” acuză Guvernul că noua lege ignoră promisiunile făcute după greva profesorilor și că salariile din învățământ nu mai respectă principiile stabilite prin OUG 57/2023.
Sindicaliștii susțin că salariul profesorului debutant trebuia raportat la salariul mediu brut pe economie, iar noul proiect ar anula această promisiune.