Subfinanțarea sistemului de sănătate îngreunează accesul pacienților la testare și diagnostic precoce. Larisa Mezinu-Bălan atrage atenția asupra nevoii de finanțare suplimentară și explică ce înseamnă, de fapt, prima rectificare bugetară pentru CNAS.
Guvernul României a aprobat, vineri, 30 octombrie 2026, prima rectificare bugetară a anului, prin care Sănătatea beneficiază de o suplimentare totală de 8,3 miliarde de lei. Fondurile sunt împărțite între Ministerul Sănătății (1,2 miliarde de lei) și Casa Națională de Asigurări de Sănătate – CNAS (7,1 miliarde de lei), având ca scop acoperirea cheltuielilor urgențe, medicamente, continuarea programelor de sănătate și susținerea investițiilor în infrastructura spitalicească.
Ce înseamnă rectificarea bugetară pentru CNAS
Prezentă la dezbatarea "HEALTH FORUM: Acoperirea universală în bolile rare: cum acoperim distanța dintre rezoluția OMS și practica de zi cu zi din România", organizată de DCMedia Group, Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a explicat în acest context ce înseamnă, de fapt, pentru CNAS rectificarea bugetară. Ea a atras atenția că deblocarea a 10% din fondurile necesare permite acoperirea cheltuielilor din sistemul de sănătate pentru luna noiembrie, însă presiunea financiară rămâne, iar o nouă rectificare este așteptată în decembrie.
"Faptul că avem bani, prin această deblocare de 10% pe care o așteptam de ceva timp, reușim cumva să acoperim luna noiembrie și sperăm ca mai apoi pe luna decembrie să mai avem o rectificare bugetară care să ne permită punctual... Trebuie să vă dau din casă acum. Evident că pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate, casele teritoriale, aceste rectificări bugetare care vin etapizat implică un efort suplimentar. Noi vom lucra mai multe zile ca să putem să încheiem acte adiționale și să reușim să facem plăți în luna noiembrie. De ce acte adiționale? Pentru că după cum știți, creditele de angajament care cumva vin și certifică faptul că va exista o plată în luna viitoare au fost diminuate pentru a asigura în perioada de interimat contravaloarea serviciilor oferite în luna septembrie și octombrie. Tocmai de aceea, pe toate tipurile de asistență, mai exact pentru 77 de mii de furnizori, utilizatori ai platformei informatice, a trebuit să emitem aceste acte adiționale.
Larisa Mezinu-Bălan: Avem un sistem subfinanțat
Vom repeta acest proces și când vom avea rectificarea pentru luna decembrie. E bine să menționăm și aceste aspecte atunci când vorbim despre accesul la bani pentru testare. Spuneați că este un test simplu. Este un test simplu pentru diagnostic, dar nu știu dacă mai este atât de simplu pentru un sistem subfinanțat. Cred că prin această frază am zis totul", a declarat Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Depistarea timpurile a bolilor, necesară
Reprezentanta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a aras atenția asupra dificultăților generate de subfinanțare, dar și asupra necesității depistării timpurii a bolilor, prin asigurarea accesului pacienților la testare.
"Noi susținem un lucru și este un obiectiv major al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, de ceva timp ne focusăm pe depistare timpurie. Este evident de ce. Argumentele sunt în favoarea depistării timpurii pentru orice tip de boală. Nu vorbim aici doar despre bolile rare. Ideal este ca acolo unde există o suspiciune, că vorbim de boală rară, că vorbim de pacienți oncologici, că vorbim despre orice tip de boală, să avem acces la testare. Este necesar. Conform standardelor pe care Uniunea le are în materie de asigurări sociale de sănătate, pentru screening, adică să testezi o populație sănătoasă, nu este fezabil să decontezi aceste testări dintr-un fond care reprezintă contribuția asiguraților dintr-un stat. Ce înseamnă acest lucru? Asiguratul contribuie să aibă acces la servicii esențiale de sănătate ca un mecanism de protecție atunci când se confruntă cu o boală. Să ne testăm în avans ca să descoperim în proporții majore că nu suntem pasibili, vă dați seama că ar fi consum de fond inutil din acești bani. Tocmai de aceea mergem pentru pacienții la risc în această colaborare strânsă de a modifica normele actuale", a mai spus Larisa Mezinu-Bălan.
În cadrul conferinței, Larisa Mezinu-Bălan a anunțat și lansarea un nou instrument informatic prin care vor putea fi analizate inclusiv sumele cheltuite în cadrul programelor naționale gestionate de CNAS. Ea a subliniat că există diferențe între sumele alocate pentru bolile rare în acest an și cele alocate anul trecut pentru că luni bune de zile România nu a avut un guvern cu drepturi depline.
"Aș vrea să mai fac o precizare, tocmai pentru că în spațiul public au fost discuții despre banii cheltuiți în programele naționale gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în prezent gestionăm 16 programe naționale de asigurări de sănătate (...) lansăm o platformă care va fi la un click distanță pe pagina web a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care ne arată, istoric, cum stăm cu cheltuiala, dar și cu beneficiarii, pe fiecare program din cele 16. Sumele angajate pentru boli rare începând din anul 2021 până în vara anului 2026 au o diferență de creștere vizibilă. Anul acesta nu au intrat noi medicamente care să ridice cumva costul comparativ cu anul precedent pentru că nu am avut guvern, a fost interimat", a mai declarat Larisa Mezinu-Bălan.