Iulius Octavian Popa, antreprenor specialist în activitatea stuficolă din Delta Dunării, a fost invitat la interviurile DC News, unde a vorbit despre recoltarea stufului în zonele umede din România și cât de mult afectează paludicultura mediul natural.
„Înainte de 1989, activitatea de recoltare a stufului în Delta Dunării a fost extraordinar de mare. S-au recoltat între 200.000 și 250.000 de tone de stuf. La acea vreme, stuful s-a folosit pentru producția de celuloză.
România era una dintre țările mari producătoare de hârtie făcută din celuloza de stuf. Stuful are aproximativ 40% celuloză în compoziția lui.“, a precizat Iulius Octavian Popa.
Cum se recoltează stuful și diferențele față de agricultura tradițională
„În cadrul paludiculturii, noi nu folosim absolut niciun fel de îngrîșământ chimic. Stuful este o plantă spontană, care este recoltată, iar anul următor cultura este asigurată prin această recoltare.
De asemenea, spre deosebire de agricultura tradițională, în cazul paludiculturii, noi protejăm solul. Noi nu îl arăm, nu schimbăm biotopul de la suprafața solului. Noi recoltăm această plantă la aproximativ 10-15 centimetri de sol, iar solul rămâne neatins.
Cu ajutorul acestor utilaje speciale, care au o presiune redusă asupra solului, nu mai mare de 100 de grame pe centimetrul pătrat, noi asigurăm solului caracteristicile pe care el le are, mai ales că este vorba de turbării, soluri sensibile din punct de vedere chimic“, a mai spus, la DC News, Iulius Octavian Popa.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
