Președintele Klaus Iohannis a vorbit despre implementarea unei zone aeriene de excludere deasupra Ucrainei:
„Poziția NATO este destul de clară. Nu, să fiu mai precis, poziția NATO este foarte clară: NATO nu își dorește un conflict militar cu Federația Rusă. NATO dorește să întreprindă orice se poate întreprinde pentru a nu lăsa războiul să se extindă dincolo de granițele în care se desfășoară acum. Măsurile pe care le-a luat NATO, pe care le-a luat Uniunea Europeană sunt de tip sancțiuni economice. În consecință, impunerea unei zone în care nu se poate zbura, un no-fly zone, nu se poate realiza practic, fiindcă o astfel de zonă în care nu se poate zbura se poate impune doar militar, și nu dorim să creăm premisele pentru extinderea conflictului armat din Ucraina. Această poziție este foarte clară și România s-a raliat la această poziție.“, a precizat președintele Iohannis.
Președintele Klaus Iohannis declară, după întrevederea cu președintele Estoniei, Alar Karis, în contextul invaziei ruse în Ucraina, că este nevoie urgent de consolidarea substanțială și echilibrată a întregului Flanc Estic al Alianței Nord-Atlantice.
„Am avut discuții consistente, având în vedere că actuala situație de securitate din regiune este deosebit de preocupantă în special pentru statele de pe Flancul Estic, atât la nordul acestui flanc – unde se află Estonia, dar mai ales la sud, la Marea Neagră, unde se aflăm noi, în România. Avem nevoie urgent de consolidarea substanțială și echilibrată a întregului Flanc Estic, de o Prezență Înaintată unitară și întărită. De aceea, România acționează pentru creșterea în continuare a prezenței militare aliate în țara noastră”, afirmă Klaus Iohannis.
El menționează că va prezenta aceste priorități ale României și la Summitul NATO care va avea loc la Bruxelles, săptămâna viitoare, cu participarea Președintelui Biden.
Iohannis, despre parcursul european al Republicii Moldova
„Moldova și-a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană și aseară am discutat pe larg cu doamna Președinte Sandu și cu doamna Prim-ministru Gavrilița această chestiune. România este hotărâtă, nu doar că este dispusă, România este hotărâtă să sprijine Republica Moldova. Asta, evident, în multiple feluri și pe diferite paliere. Acum, în acest moment, sprijinul este unul politic.
Noi declarăm că sprijinim aderarea Republicii Moldova, spunem asta în toate formatele și explicăm tuturor partenerilor de ce credem că este bine așa. În plan tehnic, avem deja grupuri de lucru care ajută Moldova să se pregătească pentru aderare. Procesul de aderare, vă amintiți probabil de când am fost noi în situația de solicitant, este un proces foarte lung, foarte complicat, necesită foarte multă muncă de detaliu, necesită specialiști, și noi suntem dispuși să ajutăm Moldova cu toate acestea. În afară de asta, sprijinul instituțional orientat spre reformă, spre eficientizarea instituțiilor, este ceva ce facem de mult. Noi de ani de zile ajutăm Republica Moldova pentru a-și pune la punct un întreg sistem administrativ, judiciar și economic mai performant și vom continua cu aceste demersuri.
Deci, ajutorul nostru este multifațetat, dacă pot să mă exprim așa. Iar în ceea ce privește refugiații, am discutat și ieri, dar știți și dinainte: am instituit culoare verzi pentru a aduce refugiați direct de la granița moldoveană direct în România. Am avut zeci de transporturi auto, avem deja cred că 11 sau 12 transporturi feroviare cu care am adus migranţi în România, unde beneficiază de asistența care li se cuvine și vom continua. Am discutat ieri și despre felul în care vom institui un culoar similar sudic, în cazul în care din zona Odesa ne așteptăm la un flux de refugiați important. În afară de acestea, evident, ajutoarele umanitare, pe care deja am început să le trimitem în Moldova, vom continua.
Ajutorul pe linie financiară, oferim Moldovei și împrumuturi avantajoase, și granturi, adică granturi, bani pe care îi dăm fără să așteptăm să se întoarcă, și multiple alte ajutoare. Cred că se poate face mai mult și, pentru a face mai mult, suntem deja în discuții aprofundate cu partenerii, cu aliații. Deja la nivelul miniștrilor de externe se discută despre o conferință a donatorilor, state care benevol vor să doneze bani suplimentari pentru Republica Moldova, care are nevoie de tot ajutorul pe care îl poate primi.”, a mai zis Klaus Iohannis.
Premierul Ciucă, întrevedere cu președintele Guvernului Regatului Spaniei, Pedro Sánchez. Prioritățile discutate
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi, 17 martie 2022, o întrevedere cu președintele Guvernului Regatului Spaniei, Pedro Sánchez, care efectuează prima vizită în România în această funcție.
Cei doi oficiali au discutat cu prioritate despre impactul multidimensional al crizei din Ucraina, cu accent pe temele legate de stabilitate, refugiați și energie. S-a evidențiat existența unei viziuni comune asupra strânsei cooperării bilaterale dintre România și Spania, potențată și de comunitatea românească semnificativă din Regatul spaniol.
Cei doi șefi de guvern au confirmat necesitatea unei soluții europene pentru reformarea pieței energiei, precum și pentru a răspunde nevoilor refugiaților din Ucraina. Atât premierul României, cât și omologul său spaniol au apreciat răspunsul solidar al UE și NATO la criza din Ucraina, confirmând importanța solidarității cu statele din primă linie în gestionarea fluxurilor de refugiați.
În acest context, prim-ministrul României a expus măsurile implementate de țara noastră pentru sprijinirea refugiaților și a apreciat implicarea organizațiilor non-guvernamentale spaniole în demersurile de ocrotire a celor aflați în nevoie (citește continuarea AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
