TM2023. Călătoria cu „Tramvaiul Poeziei” nu s-a încheiat. Poem colectiv dedicat Timișoarei, pictat pe asfalt

Ca parte din proiect, Svetlana Cârstean, Moni Stănilă, Alina Purcaru, Radu Vancu și Andrei Dosa, poeții invitați în Tramvaiul Poeziei pentru dialoguri și lectură, au creat un poem colectiv, finalizat chiar în aceste zile, ca extensie a evenimentului. 

Florile de cireș înfloresc nevăzute și toamna 
în casele bătrâne, în inima mea
ori de câte ori revin acasă
străzile nevăzute până atunci 
ajung drumuri știute
& drumurile ajung amintiri 
& inima mea e flori de cireș 
& creierul meu e o casă bătrână 
în care tu îți încălzești picioarele degerate
la soba în care arde cireșul uscat. 
Bega curge limpede, stele și turnuri
de apă se reflectă în ea, din depou tramvaiul 
își sună clopoțelul, vatmanul strălucește-n livrea.
& seara & dimineața în orașul acesta străin 
e cel puțin o casă în care te-așteaptă cineva
ai venit în sfârșit, spune. intră-n curtea mea interioară. plouă 
peste cireșele din iosefin. & seara & dimineața e acasă în orașul străin.

Poemul e dedicat Timișoarei și oamenilor săi, și adună laolaltă efectele și afectele orașului asupra celor 5 poeți, ce poate deveni în timp, o altfel de stație a poeziei. 

„Mi-am dorit mult să rămână ceva concret în urma proiectului și aveam demult ideea unui poem colectiv, iar când pregăteam pentru Timișoara, am știut că voi lucra cu scriitorul Bogdan Munteanu. Eram prieteni pe Facebook și văzusem cu un an în urmă proiectul lui din Timișoara “Poezie în stradă” (versuri pictate pe asfalturi) și i-am scris. A fost încântat și foarte dornic să colaborăm”, a declarat Loredana Munteanu, fondatoarea Asociației „Arta Nu Mușcă” și organizatoare a evenimentului. 

„Când eram copil, îmi plăcea să mă joc de-a vatmanul. Acum mă joc de-a călătorul. Când am timp liber, urc în tramvai și merg câteva stații prin Timișoara. Câteodată am prins și lecturi publice. Fie că e vorba de evenimente culturale organizate, fie de acțiuni spontane sau de poezia orașului, a vatmanilor și călătorilor, fiecare rută vine cu poezia ei. Cu sound-ul ei. Proiectul „Tramvaiul Poeziei” a reușit să aducă laolaltă toate aceste forme. Am parcurs, alături de poeți, muzicieni și călători inimoși, un traseu de poveste. Mai mult, cei care nu au putut participa la evenimente pot citi un poem colectiv scris de cei cinci poeți invitați, cu gândul la Timișoara. El se află pe malul Begăi, lângă D'Arc pe Mal și vaporul Pelican - super îndrăgite de timișoreni. Poezia de stradă imprimată pe asfalt folosind șabloane și spray-uri e o tradiție a orașului. Nu pot decât să mă bucur că, așa cum zice primul vers, „Florile de cireș înfloresc nevăzute și toamna”, a menționat scriitorul Bogdan Munteanu.

„Cum ai descrie Timișoara în 2 cuvinte?” a fost una dintre întrebările regăsite în formularul de înscriere în călătoriile cu Tramvaiul Poeziei, răspunsuri care le-au folosit poeților ca sursă de inspirație în realizarea poemului colectiv; o serie de cuvinte sau sintagme oferite de participanții la eveniment apar în acest poem, printre care se numără: florile de cireș, Bega, acasă, tramvaiul sau casele bătrâne. 

Evenimentul a strâns în jurul poeziei, al frumosului și al dorinței de a descoperi o altă perspectivă asupra orașului un număr impresionant de participanți, la fiecare călătorie, garantând succesul proiectului în capitala culturală europeană. 

Vedeți continuarea pe Spectacola.ro - https://www.spectacola.ro/tm2023-calatoria-cu-tramvaiul-poeziei-nu-s-a-incheiat-poem-colectiv-dedicat-timisoarei-pictat-pe-asfalt_31648.html

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News