"Este un summit mult aşteptat şi este destul de clar că există aşteptări din ambele părţi. Noi, din Uniune, ne aşteptăm ca partenerii noştri să îndeplinească ce s-au angajat să îndeplinească prin, de exemplu, acordurile de asociere, dar, din partea lor, sigur, există aşteptări ca Uniunea să-i sprijine, să-i ajute şi să-i îndrume. În alocuţiunea mea, eu voi solicita, printre altele, două lucruri. Primul - ca Uniunea Europeană să se implice mai mult, mai intens şi mai des în rezolvarea conflictelor care afectează pe partenerii noştri. Iar al doilea lucru se referă la viteza diferită cu care se mişcă partenerii noştri.
Este clar că unii se mişcă mai repede, sunt dispuşi să facă mai mult, cum este cazul Republicii Moldova, unde avem o administraţie acum care este dispusă să facă reformele necesare şi să se mişte mai repede în direcţia Uniunii Europene, şi solicitarea mea este în sensul să dăm şansa celor care vor mai mult să facă mai mult", a spus Klaus Iohannis înainte de participarea la Summitul Parteneriatului Estic, scrie Agerpres.
Problemele pe care le întâmpină Moldova pentru aderarea în UE. Cristian Diaconescu: România are nevoie de o abordare mai pragmatică
Întrebat ce s-ar întâmpla în cazul în care Republica Moldova ar semna un acord de aderare cu Uniunea Europeană şi dacă statul vecin ar fi mai protejat în faţa unor eventuale agresiuni ale Federaţiei Ruse, Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, a spus că "(n.r. Republica Moldova) are acordul de asociere, are uniunea vamală, are toate datele din acest punct de vedere".
Ulterior, Silviu Mănăstire a precizat că acesta nu este, totuşi, un acord de integrare în UE.
"Nu, nu. Parteneriatul estic, când a fost lansat, a fost destul de discutat. S-a considerat că Bruxelles-ul a cam obosit cu procesul de extindere, trecând de la dialogul bilateral la dialogul cu şase state. După 2014, s-au detaşat trei state, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, din punct de vedere al reformei. Acum, argumentul Republicii Moldova e şi mai bun, pentru că poporul a ales un preşedinte şi un guvern pro european. Aici trebuie să venim noi cu o abordare mult mai pragmatică. Dacă ne gândim acum, în afară de nişte benzinării şi o bancă, nu avem prezenţă economică în Republica Moldova.
Noi putem vorbi de cultură, de lucruri identitare, dar în situaţia de azi, problema poate fi foarte mare dacă nu privim cu mare atenţie spre această oportunitate pe care şi-a asigurat-o singură Republica Moldova.
Din punctul de vedere al Bruxelles-ului sunt nişte probleme. Pentru că ei au aplicat aceleaşi criterii de aderare pentru ţările din spaţiul ex-sovietic ca la cele din partea vestică. Şi ce se potriveşte la Budapesta, la Varşovia sau Bucureşti, nu se mai potriveşte la Chişinău sau Kiev. Nu s-a făcut această nuanţare. Integrarea înseamnă să ai politicieni capabili să obţină voturi de la cetăţeni, pentru a te integra în vest. Republica Moldova are peste 100.000 de oameni care muncesc în Federaţia Rusă..."
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
