Confirmarea că un astfel de ajutor militar este luat în calcul la Washington a venit din partea purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, care a menţionat la o conferinţă de presă că Departamentul american al Apărării are cunoştinţă de faptul că armata ucraineană are nevoie de sisteme de artilerie cu rază lungă de acţiune după ce Rusia şi-a concentrat ofensiva militară în partea de est a Ucrainei şi a început să facă progrese acolo.
Fără a preciza totuşi dacă în final va fi furnizat Ucrainei acest tip de armament cerut insistent de Kiev, John Kirby a spus că ucrainenii au cerut în privat şi public sisteme de lansatoare multiple de rachete, adăugând că Pentagonul are o comunicare constantă cu ei asupra nevoilor lor privind armamentul.
El a amintit că, de când a început agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei în februarie, Statele Unite au livrat Ucrainei 10 pachete de ajutor militar şi în prezent este în pregătire cel de-al 11-lea.
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a recunoscut faptul că trupele ruse înaintează tot mai mult în Donbas, în estul Ucrainei.
Unul dintre consilierii preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoleak, a declarat vineri mai devreme că Rusia foloseşte cele mai distructive arme ale sale care nu sunt nucleare, precum lansatoarele multiple de rachete termobarice. Prin urmare, acesta a reafirmat că Ucraina are nevoie să primească din partea Statelor Unite lansatoare multiple de rachete HIMARS, obuzierele oferite până în prezent de SUA armatei ucrainene având o rază de acţiune inferioară acestor lansatoare.
Washingtonul s-a arătat până în prezent reticent să transfere Ucrainei lansatoare multiple de rachete, care au o rază de acţiune de până la 500 de kilometri, de teama că Ucraina ar deveni astfel capabilă să efectueze bombardamente adânc în interiorul teritoriului rus şi ar putea escalada astfel conflictul.
Tot vineri, postul CNN a relatat, citând responsabili de la Washington, că preşedintele Joe Biden ar fi acceptat în cele din urmă ca noul pachet de ajutor militar destinat Kievului să cuprindă şi astfel de lansatoare, dar acestea ar putea fi lansatoare HIMARS în versiunea mai uşoară, cu o rază de acţiune de până la 300 de kilometri. Dar chiar şi acestea ar permite Ucrainei să lovească mai uşor ţinte în interiorul Rusiei, notează Agerpres.
Zelenski ia în considerare abordarea directă a lui Putin, în vederea negocierilor de pace
Ucraina ar putea fi nevoită să recunoască realitatea şi să iniţieze negocieri directe cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru oprirea războiului, a admis vineri preşedintele Volodimir Zelenski, în ceea ce pare a fi o schimbare de poziţie.
"Există lucruri de discutat cu liderul rus. Nu spun că eu şi oamenii mei suntem dornici să vorbim cu el, dar trebuie să admitem realitatea pe care o trăim", a afirmat Volodimir Zelenski în cursul discursului prin videoconferinţă rostit la un institut politic din Indonezia.
"Ceea ce am vrea de la această întâlnire, ne-am vrea vieţile înapoi, vrem să avem din nou viaţa unui stat suveran în cadrul propriului teritoriu", a adăugat Volodimir Zelenski, potrivit agenţiei Reuters, afirmând însă că Rusia nu pare să fie pregătită pentru negocieri de pace serioase.
Declaraţiile lui Volodimir Zelenski par a fi o schimbare de poziţie, în contextul în care joi a denunţat iniţiativele privind negocieri de pace care în opinia sa ar avantaja Rusia.
Administraţia Volodimir Zelenski a acuzat Alianţa Nord-Atlantică de pasivitate în contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina, lăudând în schimb mobilizarea Uniunii Europene. "Noi percepem NATO ca fiind o alianţă, ca o instituţie care stă de-o parte şi care nu face efectiv nimic", a afirmat miercuri ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Dmitro Kuleba a precizat că, înaintea lansării invaziei militare ruse, Ucraina considera NATO ca fiind o "putere", iar Uniunea Europeană drept o organizaţie care "exprima preocupări". "Dar războiul a adus căderea măştilor. Observăm decizii revoluţionare luate de Uniunea Europeană, decizii la care nu ne aşteptam", a subliniat Dmitro Kuleba, precizând că Ucraina are ca prioritate acum aderarea la Uniunea Europeană, deşi în Constituţia ucraineană sunt menţionate aspiraţiile "euro-atlantice".
Negocierile dintre Moscova şi Kiev pentru un armistiţiu general sunt în impas de câteva săptămâni din cauza intensificării atacurilor armatei ruse în estul şi sudul Ucrainei.
Administraţia Vladimir Putin a semnalat acum câteva zile că este pregătită să reia negocierile cu Ucraina, dar reprezentanţii Kievului au avertizat atunci că nu vor accepta să cedeze teritorii, notează Mediafax.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
