Coronavirus - COVID 19
România în stare de urgență
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642
sau la adresa de e-mail [email protected]

O nouă ipoteză în cazul tragediei din Apuseni: armata, întoarsă la bază când a încercat să intervină

[] []

25 ian 2014 / 16:25

Un elicopter bine dotat al Armatei putea să ajungă la locul accidentului aviatic din Apuseni la 20 de minute de la producerea acestuia, susține fostul deputat Gelu Vișan. Potrivit lui, baza aeriană Câmpia Turzii era pe punctul de a trimite un astfel aparat de zbor în zona Beliș - Scărișoara, dar ordinul a fost anulat. Motivele nu se cunosc, dar este cert că, ulterior, zona a fost survolată de un elicopter SMURD, precizează Vișan. Referitor la rolul armatei în cazul accidentului din Apuseni circulă o altă informație în spațiul public, publicată de HotNews, potrivit căreia MApN a determinat distanța dintre ultima poziție cunoscută a avionului BN2 și locul prăbușirii, reducând astfel cu mult arealul de căutare. Informațiile nu au fost niciodată folosite, pentru că ROMATSA nu le-a solicitat, iar MApN nu a luat inițiativa de a le transmite.

Gelu Vișan face trimitere la Hotărârea de Guvern nr. 1193/2012 privind Programul Național de Securitate Aeronautică, în care România continuă sau se pune de acord cu regulamentul Comisiei Europene nr 23/2008, în ceea ce privește măsurile de aplicare a standardelor comune de bază privind siguranța aeriană.

Una dintre procedurile stipulate în acest regulament se referă la cele 4 baze ale Serviciului de luptă, căutare și salvare de pe teritoriul României, coordonate de Ministerul Apărării Naționale. Cea mai apropiată astfel de bază de locul accidentului aviatic din Apuseni este cea din Câmpia Turzii,  care este compatibilă NATO. Aceasta ar fi trebuit să reacționeze automat la producerea accidentului din Alba.

"Una dintre bazele acestui serviciu este dotată cu elicopter Puma Socat, cu tot ce înseamnă acțiune pe timp de noapte, indiferent de condițiile meteo, echipajele sunt formate din profesioniști care au toți cursuri de prim-ajutor, au cel puțin un medic și un asistent medical. Iar în cazul în care nu se poate lăsa troliul de 30 de m al elicopterului, cu toate că nu e cazul în situația noastră, se acționează cu parașutele", a explicat Vișan pentru DC News.

De ce nu s-a activat instantaneu baza de la Câmpia Turzii? Gelu Vișan spune că un elicopter care ajungea în 20 de minute în zona accidentului era pe punctul de a decola, dar a fost oprit.

"Lor li s-a spus că s-a luat ordinul de decolare, având toate elementele, inclusiv de locație, inclusiv toate acele elemente de radar al MApN. De ce? Nu se știe? Cert este că la 20 de minute a survolat zona un elicopter SMURD care nu are în competențele sale operațiuni de căutare și nici personal specializat în operațiuni de căutare, ci doar de salvare. Era imposibil ca elicopterul SMURD să acționeze", spune fostul deputat.

[caption id="attachment_416125" align="alignleft" width="640"] Distanța dintre Câmpia Turzii și zona Beliș - Scărișoara. Foto: Google Earth[/caption]

Statul Major al Forțelor Aeriene: Dispariția unui avion de pe radar nu înseamnă neapărat că acesta s-a prăbușit

"Dispariţia de pe radar a semnalului unui avion nu înseamnă neapărat că acesta s-a prăbuşit. Această dispariţie poate fi pe o perioada scurtă de timp şi determinată de înălţimea de zbor, condiţiile de relief şi meteo", arată SMFA, care precizează că radarele descoperă exclusiv aeronavele aflate în zbor și nu ținte terestre.

MApN spunea, marți, că sistemul de supraveghere prin radiolocaţie a detectat aeronava implicată în accidentul din Munţii Apuseni până la dispariţia acesteia de pe sistemul radar, iar după acest moment echipamentul de supraveghere nu a mai recepţionat niciun semnal. Un pasaj scos din draft-ul de raport al Guvernului, dar publicat de HotNews, arată că MApN a determinat distanța de 2 km dintre ultima poziție a avionului BN2 și locul prăbușirii sale.

"Datele obţinute în urma verificărilor efectuate prin intermediul Centrului de Operaţii Aeriene din cadrul MApN, coroborate cu locaţia epavei aeronavei, au permis Direcţiei Topografice Militare să concluzioneze că distanţa dintre ultima poziţie cunoscută a aeronavei şi locul aterizării forţate este de 2.089 metri. În condiţiile în care ROMATSA ar fi consultat Centrul de Operaţii Aeriene cu privire la ultima poziţie cunoscută a aeronavei, ar fi redus aria de căutare a acesteia", spune pasajul publicat de sursa citată.

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


dcn.n-nxt.25