Gramatica, de vină că românii sunt cheltuitori și fumează mai mult

Românii sunt vorbitori ai unei limbi care diferențiază percepția asupra prezentului și viitorului, datorită gramaticii, motiv pentru care ei sunt predispuși să economisească mai puţin decât alte popoare, să fumeze mai mult și au o înclinație mai redusă pentru sport.

Potrivit unui studiu al profesorului  de economie comportamentală Keith Chen de la universitatea americană Yale, popoarele a căror gramatică asociază prezentul cu viitorul tind să aibă o abordare orientată mai puternic spre viitor. În această categorie, în care diferența prezent-viitor depinde de interpretarea din context, sunt incluse limbile europene daneza, olandeza, germana, finlandeza, flamanda, islandeza şi norvegiana, unele din Asia, precum cantoneza, mandarina, indoneziana şi japoneza, iar din Africa, swahili.

Vorbitorii unor astfel de limbi economisesc probabil cu 39% mai mult până la sfârşitul vieţii, în timp ce pe parcursul unui an există o probabilitate cu aproape o treime mai mare să pună bani deoparte. Tot ei sunt cei care au o probabilitate cu 24% mai redusă să fumeze şi cu 13% mai mică să fie obezi, în timp ce şansele să fie activi fizic sunt cu 29% mai ridicate, comparativ cu cei care vorbesc o limbă ce diferențiază între prezent și viitor.

Profesorul Keith Chen, în studiul său intitulat  "Efectele limbii asupra comportamentului economic: Dovezi din rate de economisire, comportamentul privind sănătatea şi activele la retragerea din activitate", a împărțit limbile vorbite în lume în două categorii în funcţie de cum este perceput conceptul timpului, scrie Mediafax.

"Actul economisirii depinde fundamental de înţelegerea faptului că persoana ta din viitor - pentru care economiseşti - este într-un fel echivalentă cu persoana ta din prezent. Dacă limba diferenţiază între prezent şi viitor, pare că te determină să disociezi uşor faţă de situaţia actuală de fiecare dată când vorbeşti. Asta face mai grea economisirea", a declarat Chen pentru BBC Business Daily.

Prin urmare, românii, care sunt încadrați în grupa popoarelor vorbitoare a unei limbi ce diferențiazâ între timpuri, vor economisi mai puţin decât un german sau un japonez şi au o predispoziţie mai ridicată pentru fumat, dar și o preocupare mai redusă față de sănătate. În aceeași grupă cu românii sunt încadrate și popoarele care vorbesc bulgara, ceha, engleza, franceza, greaca, maghiara, italiana, poloneza, rusa, sârba, slovaca, spaniola, turca, ucraineana, ebraica sau moldoveneasca.

Teoria susținută de profesorul Keith Chen nu este împărtășită, însă, de economişti şi lingvişti, în opinia cărora comportamentele vorbitorilor de diferite limbi variază, ele fiind influnțate de un cumul de motive și factori, cum sunt cele culturale, sociale sau economice.

În replică, Chen afirmă că a avut o opinie similară la începutul studiului, dar cercetările desfăşurate în nouă ţări - Belgia, Burkina Faso, Etiopia, Estonia, Congo, Nigeria, Malaezia, Singapore şi Elveţia - au verificat factorii invocaţi în prezent de criticii săi. "Poţi găsi familii vecine, cu acelaşi nivel de educaţie, venit şi chiar aceeaşi religie. Familiile cu limbi care nu fac diferenţa între prezent şi viitor vor economisi mai mult", a spus el.

Pe de altă parte, profesorul John McWhorter, lingvist la Universitatea Columbia, susține că ideea profesorului Chen este "tentantă", însă "gradul în care limba formează gândurile este limitat'. Mai mult, lingvistul crede că, în trecut, limbile au fost clasificate greşit, subminând corelaţiile statistice. John McWhorter argumentează că "Rusa şi limbile înrudite seamănă cu mandarina mai mult decât crede profesorul Keith Chen".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News