Profesorul Dumitru Sandu susține că eșecul lui Victor Ponta nu a fost provocat exclusiv de situația creată în diaspora, ci poate fi explicat printr-o sumă de argumente: "Desigur, sfidarea diasporei, începută cu dezorganizarea organizată a primului tur și continuată consistent până la cel de-al doilea tur, poate explica parte din proces. Reacțiile diasporei nu pot fi înțelese însă, decât dacă sunt contextualizate", continuă Dumitru Sandu.
Ca și în primul tur, Klaus Iohannis a beneficiat în finala cu Victor Ponta de un vot favorabil provenit din zonele dezvoltate. De asemenea, au câștigat proeminență factorii educaționali și culturali în determinarea voturilor: comunitățile cu nivel ridicat de educație și de modernitate culturală au sporit susținerea lui Klaus Johannis, explică profesorul.
Un alt factor important pentru victoria candidatului ACL a fost "solidaritatea minoritar-regională", afirmată în special de etnicii maghiari din Covasna și Harghita.
De asemenea, Klaus Iohannis a beneficiat și de un masiv vot anti-Ponta, provocat de diverse aspecte din activitatea premierului, continuă Dumitru Sandu.
Citește și: Adevărata hartă a rezultatelor din turul I. Unde se decide soarta alegerilor prezidențiale 2014
Iată concluziile amplei analize publicate pe contributors.ro:
"Votul din turul 2 în favoarea lui Klaus Johannis este departe de a fi numai vot anti-Ponta și efect al sfidării diasporei. Ca și în turul întâi, votul în favoarea sa rămâne unul specific pentru comunitățile dezvoltate. Câștigă proeminență, în turul al doilea, factorii educaționali și culturali în determinarea voturilor: comunitățile cu nivel ridicat de educație și de modernitate culturală (estimată prin rata redusă a fertilității) sporesc susținerea lui Klaus Johannis. Solidaritățile minoritar-regionale, afirmate în special de etnici maghiari din Covasna și Harghita, au avut o contribuție importantă la scorul final obținut de Johannis. De remarcat că acest efect apare în condițiile în care ponderea votanților din localitățile cu număr mare de maghiari a fost considerabil mai mică în turul al doilea, comparat cu primul tur al alegerilor.
Votul pro-Johannis, ca respingere a lui Ponta, a fost cea de-a treia componentă în ecuația votului analizat aici. Rămâne de văzut, prin analize la nivel individual, cât din această componentă are relevanță pentru susținerea unor teme sistematic ocolite de Ponta (DNA, anticorupție, modernizare instituțională) și cât se referă la respingerea aroganței și sfidărilor în blocarea mascată a votului liber în diaspora. Ceea ce a învățat comunitatea prin comunicarea cu cei care sunt sau au fost în Germania, Austria, Franța sau Statele Unite ale Americii a favorizat semnificativ votul favorabil lui Johannis. Semnificativ, dar nu hotărâtor.
Vezi și: Harta alegerilor publicată de DCNews, validată în turul 2 al prezidențialelor: Unde s-a decis finala Victor Ponta - Klaus Iohannis
Implicarea noii diaspore în procesele de modernizare și reformare a societății românești presupune satisfacere a cel puțin două condiții – buna ei cunoaștere și voință politică. Nu este nevoie să ai o cunoaștere exactă a numărului de persoane care au domiciliul în țară dar locuiesc temporar în străinătate pentru a organiza bine votul. Cifrele de la EUROSTAT permit ierarhizarea țărilor funcție de mărimea comunităților de români de acolo. Ulterior, secțiile de votare în interiorul țărilor respective se stabilesc funcție de principalele centre de concentrare teritorială a românilor. Există asociații ale diasporelor, statistici ale țărilor de destinație, ambasade ale României etc. Este nevoie numai de voință politică pentru a folosi datele care pot fi ușor obținute de la toate aceste instituții. În cazuri precum Spania, evidențele referitoare la rezidenții străini sunt foarte bune și oferă o bună șansă de a identifica nucleele de maximă concentrare a românilor. Toate aceste facilități de cunoaștere sunt bine știute de către cei care locuiesc acolo. Este motivul pentru care invocarea motivelor de genul 'nu știm câți români sunt în străinătate', 'nu știm în ce zone locuiesc mai mulți' a dus la decredibilizarea instituțiilor românești responsabile pentru alegeri (Guvernul României prin MAE, BEC) și a celor care au gestionat funcționarea lor. De aici proteste și mișcări sociale", a încheiat Dumitru Sandu.
Citește și: Klaus Iohannis dezvăluie mișcarea prin care PNL poate dărâma Guvernul în 2015
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
