Dumitru Sandu, analiză edificatoare pentru turul 2: Cum a câștigat Klaus Iohannis alegerile în fața lui Victor Ponta

 

Votul pro-Johannis, ca respingere a lui Ponta, a fost cea de-a treia componentă în ecuația votului analizat aici. Rămâne de văzut, prin analize la nivel individual, cât din această componentă are relevanță pentru susținerea unor teme sistematic ocolite de Ponta (DNA, anticorupție, modernizare instituțională) și cât se referă la respingerea aroganței și sfidărilor în blocarea mascată a votului liber în diaspora. Ceea ce a învățat comunitatea prin comunicarea cu cei care sunt sau au fost în Germania, Austria, Franța sau Statele Unite ale Americii a favorizat semnificativ votul favorabil lui Johannis. Semnificativ, dar nu hotărâtor.

 

Implicarea noii diaspore în procesele de modernizare și reformare a societății românești presupune satisfacere a cel puțin două condiții – buna ei cunoaștere și voință politică. Nu este nevoie să ai o cunoaștere exactă a numărului de persoane care au domiciliul în țară dar locuiesc temporar în străinătate pentru a organiza bine votul. Cifrele de la EUROSTAT permit ierarhizarea țărilor funcție de mărimea comunităților de români de acolo. Ulterior, secțiile de votare în interiorul țărilor respective se stabilesc funcție de principalele centre de concentrare teritorială a românilor. Există asociații ale diasporelor, statistici ale țărilor de destinație, ambasade ale României etc. Este nevoie numai de voință politică pentru a folosi datele care pot fi ușor obținute de la toate aceste instituții. În cazuri precum Spania, evidențele referitoare la rezidenții străini sunt foarte bune și oferă o bună șansă de a identifica nucleele de maximă concentrare a românilor. Toate aceste facilități de cunoaștere sunt bine știute de către cei care locuiesc acolo. Este motivul pentru care invocarea motivelor de genul 'nu știm câți români sunt în străinătate', 'nu știm în ce zone locuiesc mai mulți' a dus la decredibilizarea instituțiilor românești responsabile pentru alegeri (Guvernul României prin MAE, BEC) și a celor care au gestionat funcționarea lor. De aici proteste și mișcări sociale", a încheiat Dumitru Sandu.