DGAF face victime colaterale! Risc de faliment pentru firmele corecte

[] []

17 Martie 2015 / 15:15
Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Reprezentanții companiilor oneste se plâng că au căzut victime colaterale în lupta pe care Direcția Generală de Antifraudă Fiscală o poartă cu marea evaziune. Pentru că depistarea evazioniștilor nu dă rezultatele scontate, DGAF s-a reorientat către firmele care au făcut, fără vreo vină dovedită, tranzacţii cu fraudatorii. Mii de societăţi au fost verificate și s-au trezit astfel cu activitatea şi accesul la justiţie blocate, potrivit capital.ro.

DGAF duce o campanie intensă descoperire a firmelor care fraudează TVA și investighează marile lanţuri de evaziune. Metoda de recuperare a taxei este însă controversată și contestată de antreprenori.

Practic, inspectorii antifraudă verifică lanţul de tranzacţii, iar dacă unul dintre furnizori a devenit între timp inactiv sau şi-a pierdut codul de TVA, aceștia consideră că celelalte firme ”ştiau sau ar fi trebuit să ştie că, prin achiziţia lor, participă la o operaţiune implicată într-o fraudă privind TVA”. Argumentul reiese din justificarea proceselor verbale.

Vezi și: Noul Cod Fiscal vine cu o veste proastă pentru fumători

 

În consecinţă, inspectorii decid că societatea respectivă nu mai poate beneficia de dreptul de deducere a taxei şi îi blochează conturile, bunurile şi stocurile.

Măsurile DGAF nu pot fi contestate

”Procesul-verbal al Antifraudei nu este act administrativ-fiscal şi nu poate fi contestat. Societatea trebuie să aştepte inspecţia fiscală care se încheie cu raport şi decizie de impunere. Doar acestea pot fi contestate. Având în vedere că până la declanşarea inspecţiei pot trece şi doi ani, este evident că nu există acces la justiţie într-un timp rezonabil şi că se poate ajunge la închiderea businessului”, a explicat Ruxandra Jianu, Partner, Biriş Goran Consulting, conform sursei citate. 

Cum interpretează inspectorii legea

Procesele verbale se bazează pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, conform căreia firma ”ştia sau ar fi trebuit să ştie” că participă la un mecanism de fraudare şi pe Regulamentul nr. 9 al BNR privind spălarea banilor. Însă procesele verbale citează trunchiat din deciziile CJUE, omiţând paragraful în care se arată că vina trebuie dovedită de organele de urmărire penală, şi nu prezumată, aşa cum procedează DGAF.

De asemenea, Regulamentul BNR este destinat instituţiilor financiare, nu oricărei companii comerciale, şi se referă la cunoaşterea clientelei. Or, firmelor controlate li se cere să-şi cunoască furnizorii, nu clienţii, mai arată sursa citată.

Risc de faliment

Măsurile asiguratorii blochează activitatea şi duc, în final, la faliment, consideră specialiştii în fiscalitate: ”Nu se poate prezuma vinovăţia fără să ţi se dea posibilitatea să te aperi. Inspectorii presupun că eşti infractor, faci parte dintr-un mecanism de fraudare, or, practic, este imposibil să verifici tot lanţul de furnizori în care pot fi implicate zeci de firme. Tot ce poţi să faci este să vezi dacă are cod de TVA şi nu este declarat inactiv în momentul achiziţiei. Însă inspectorii verifică ultimii cinci ani şi dacă unul dintre furnizori a devenit, între timp, inactiv sau şi-a pierdut codul de TVA, devii, automat, parte a unui mecanism de fraudare. Este un abuz imens”, a mai declarat Ruxandra Jianu.

Citește și: Ministru: Anunț „extraordinar de important” privind banii românilor


Te-ar putea interesa



Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24