Diaconescu despre tezaur: MAE a făcut ce era de competenţa sa

Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat sâmbătă, referitor la tezaurul românesc de la ruşi, că Ministerul de Externe a făcut ce era de competența sa, dar depinde și de alte instituții abordarea problemei.  Diaconescu a atras atenţia, într-o emisiune la B1 TV, că anexa la Tratatul de bază, prin care se prevede crearea unei comisii pe această temă, are "o valoare extraordinară".

"Partea rusă a recunoscut și a ratificat în Duma de Stat existența tezaurului. Noi acest pas am putut să-l facem, pentru că asta ține de competența noastră", a subliniat Diaconescu, adăugând că restul ține de alte instituții, pe care, însă, nu le-a nominalizat.

"MAE nu poate înlocui lipsa de acțiune a instituțiilor (...) Noi acest pas am putut să-l facem, pentru că asta ține de competența noastră. Dacă interesează sau nu în România acest lucru...", a mai spus ministrul de externe, fără a-şi continua fraza.

Actualul şef de la Externe, Cristian Diaconescu, a fost la Moscova la începutul precedentului său mandat la MAE, în februarie 2009, pentru a încerca, printr-o discuţie cu omologul său rus, Serghei Lavrov, să echilibreze relaţiile României cu Rusia. Cei doi miniştri au convenit atunci că domeniul economic poate deveni o locomotivă pentru dezvoltarea întregului complex al relaţiilor bilaterale. De asemenea, cei doi oficiali au arătat, la nivel declarativ, că au căzut de acord asupra măsurilor care trebuie luate pentru ca "relaţia să treacă la un nivel superior", scrie newsin.

Diaconescu anunţa că România are pregătite spre a fi semnate cu Rusia nu mai puţin de şapte acorduri, ceea ce îi dădea speranţe ministrului că preşedintele Traian Băsescu va ajunge în 2009 la Moscova, dar aceasta nu s-a întâmplat. Dintre cele şapte acorduri pregătite pentru semnare, trei erau de cooperare economică şi maritimă, iar unul se referea la deschiderea unui Institut Cultural Român la Moscova.

Totuşi, vizita lui Diaconescu la Moscova a fost, ulterior, prilej al unui schimb de replici de la distanţă între cele două ministere de externe. Motivul - tezaurul românesc.

Ministerul rus de Externe a reacţionat acuzându-l pe Diaconescu de denaturare a faptelor, după ce şeful diplomaţiei române declarase că a convenit cu omologul său rus Serghei Lavrov reluarea lucrărilor unei comisii interguvernamentale specializate, care să poarte discuţii inclusiv despre tezaur.

"Tezaurul face obiectul unei comisii semiguvernamentale. Discuţiile au început la un moment dat, din păcate timp de trei ani discuţiile s-au oprit. Am discutat cu domnul Lavrov, partea rusă ne-a spus că ne vor da semnalul corespunzător, pentru că următoarea rundă este la Moscova. Depinde de academicianul rus care conduce această comisie să convoace această sesiune", declara şeful diplomaţiei române, în februarie 2009, după vizita oficială de la Moscova. "Aici interesul este la noi, deci trebuie să fim mai insistenţi. Am un mandat mai clar şi elemente motivaţionale mai bine puse la punct", a mai spus ministrul.

Imediat după declaraţiile ministrului român, diplomaţia rusă a publicat un comunicat în care preciza că "la discuţiile româno-ruse din 27 februarie (2009 - n.r.) de la Moscova, la nivel de miniştri de externe, nu a fost vorba de reluarea negocierilor privind 'tezaurul românesc', ci de reluarea lucrărilor Comisiei Publice Comune de studiere a problemelor legate de istoria relaţiilor bilaterale. (...) Scopul lucrărilor acestei stucturi, cu statut public, nu îl reprezintă 'restituirea tezaurului românesc'", iar "domnul Diaconescu denaturează faptele", afirma Ministerul rus de Externe.

În replică, MAE de la Bucureşti a spus că Rusia este cea care nu informează în mod corespunzător cu privire la obligaţiile şi problemele ce decurg din istoria comună.

Tezaurul românesc a fost trimis de România în Rusia Ţaristă în 1917 şi nu a fost niciodată recuperat. Hotărârea de a trimite tezaurul României în Rusia a fost luată de Guvernul României la sfârşitul anului 1916, când exista temerea că germanii, austriecii sau turcii vor ocupa Moldova, singura provincie româneasca rămasă neocupată.

Tezaurul includea bunurile Băncii Naţionale a României, valori aparţinând unor diverse bănci româneşti, colecţii de artă, bijuterii şi arhive. Doar cele 93,36 tone aur din primul transport de tezaur (1,2 miliarde dolari la preţul aurului din 1990) reprezintă aproximativ o treime din rezerva actuală de aur a Rusiei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News