De ce s-a sinucis spionul american Frank Wisner

Flaviu Predescu / 16 noi 2018 / 17:15 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

George Maior, autorul cărții „Primul spion american: Eroismul tragic al lui Frank Wisner”, a acordat un interviu cotidianului american U.S. News în care a vorbit despre ultima sa carte, decriptând o parte din mesajele cheie pe care aceasta le conține. 

De ce a fost atât de important spionul american Frank Wisner și care a fost rolul său în România? Răspunsurile lui Maior oferă un preambul la cartea lansată peste ocean și stârnesc cititorul să caute să afle mai mult. Cum a fost posibil ca un spion care se presupune că are un profil psihologic degrevat de emoții și sentimente să ajungă să înnebunească și mai apoi să se sinucidă din cauza anticipărilor neluate în seamă pe care le-a făcut în ceea ce privește soarta popoarelor din Europa Centrală și de Sud-Est după Al Doilea Război Mondial. Redau mai jos în integralitate interviul luat de Sintia Radu și Staff Writer.

„La 23 august 1944, un tânăr rege est-european de la începutul anilor 20 l-a arestat pe șeful guvernului său și a schimbat taberele, rupând-o cu germanii în Al Doilea Război Mondial și alăturându-se aliaților. Istoria îl creditează pe Regele Mihai al României cu faptul că a schimbat cursul istoriei țării sale și a scurtat războiul cu câteva luni.

În acest context, Frank Wisner, avocat înrolat în cadrul Marinei SUA și cu misiune la București, a început să raporteze Washingtonului despre primele semne a ceea ce urma să se numească Războiul Rece, dezvăluie o nouă carte a lui George Cristian Maior, ambasadorul României în Statele Unite.

Pe parcursul timpului petrecut în România, Wisner a condus Biroul de Servicii Strategice, o misiune de spionaj timpuriu în sud-estul Europei, care a avea să anticipeze calea spre ceea ce urma să devină Agenția Centrală de Informații (CIA) în S.U.A.

Wisner a fost un spion care s-a camuflat perfect sale atât în elita turcă și cea românească. A participat la mai multe misiuni din întreaga lume, după ce și-a încheiat misiunea la București a plecat în Germania. A fost afectat psihic după ce Washingtonul a ignorat avertismentele sale despre Războiul rece care se apropia cu pași repezi. Wisner a suferit o tulburare mentală după ce Uniunea Sovietică a înăbușit revoluția ungară în 1956, iar în 1965 sa sinucis.

La aproape 30 de ani de la căderea comunismului în Europa Centrală și de Est, spionajul în regiune este încă activ și acum chiar mai sofisticat. Din cauza interferențelor în procesele electorale - mai ales, din partea Rusiei care vizează invadarea vieții private prin intermediul online, agenții continuă să colecteze și să distribuie informații în numele securității naționale a țărilor și cooperării internaționale. "Din punct de vedere tehnologic am evoluat, dar metoda este încă acolo", spune Maior, care anterior a condus Serviciul Român de Informații.

Cum a fost văzut începutul Războiului Rece în Europa de Est?

SUA a fost în alianță cu sovieticii în timpul celui de-al doilea război mondial. A fost o alianță puternică de depășire a amenințării naziste, dar la sfârșitul războiului Wisner a detectat - și el a fost unul dintre primii indivizi pe care a înțeles că Europa Centrală și de Est vor cădea în orbita influenței sovietice. Și el a raportat fără să-i fie ușor, deoarece oficial SUA era în alianță cu sovieticii. Unii dintre șefii săi au făcut presiuni asupra lui pentru a fi mai neutru în ceea ce privește felul în care transmitea informațiile, însă el dacă a văzut că în Europa Centrală și de Est se va întâmpla ceva foarte rău. Pentru el războiul rece care se apropia a însemnat o dramă. A observat că oamenii din Europa Centrală și de Est doreau alegeri libere, democrație, se luptau să depășească greutățile celui de-Al Doilea Război Mondial. Doreau o evoluție normală a destinului lor iar asta nu aveau din cauza geopoliticii vremii. Aceasta a fost o dramă psihologică personală a lui Frank Wisner care la afectat cu adevărat în timpul misiunii sale dar și mai târziu când a lucrat în CIA.

Ați scris în carte că începuturile spionajului modern în Statele Unite au fost similare unei „porniri tehnice"? Ce ați vrut să spuneți?

A existat o reticență din cauza Constituției S.U.A., din cauza modului în care America se autodefinea ca democrație - a existat o reticență în ce privește înființarea serviciilor de informații. Alte țări nu au avut această reticență, iar SUA a fost obligată să afle că într-o lume foarte complexă avea nevoie de aceste tipuri de organizații. Era la început o anumită naivitate în ceea ce privește percepției meseriei de intelligence. În acest domeniu Americanii au fost instruiți de bunii lor prieteni lor britanici, și până când au câștigat o anumită experiență au fost puțin amatori.

Ce rol a jucat Biroul de Studii Strategice (OSS) în regiunea dvs.?

Frontul de Est era foarte important. Pentru SUA, evoluțiile din România au influențat dramatic evoluția războiului. De asemenea, SUA avea mulți piloți care erau prizonieri de război (în România), iar una din primele misiuni ale lui Wisner era să repatrieze acești piloți în S.U.A. Apoi misiunea sa schimbat; a fost important să se evalueze multe activități naziste în România. Multe informații după retragerea Germaniei din partea de sud a României au fost preluate de S.U.A., informații foarte importante legate de armata germană, deoarece războiul a continuat în Europa Centrală și de Vest, apoi misiunea a început să se schimbe din cauza acestei infiltrări sovietice în societatea românească și în partidele politice pentru a obține controlul asupra teritoriilor. OSS a observat acest lucru și l-a raportat în SUA. A fost o perioadă foarte neclară în care OSS a încercat să informeze guvernul SUA că se va întâmpla ceva negativ în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește sferele de influență, în ceea ce privește introducerea forțată a comunismului în aceste țări, nu numai în România , dar și în Cehoslovacia și Iugoslavia.

Aveau românii un Serviciu de Informații în vremea aceea?

Serviciul de Informații al României a fost foarte profesionist, dar, din păcate, sovieticii au reușit să înlăture bunii profesioniști. Ei i-au acuzat că au colaborat cu naziștii (în unele cazuri a fost real) și au fost băgați astfel la închisoare. Serviciul a fost demantelat în câțiva ani dar părți ale acestui serviciu au colaborat în secret cu americanii și cu Wisner.

Ce vedea Wisner la București?

Observa orice schimbare în guvern și urmărea felul în care figurile pro-sovietice dobândeau poziții tot mai puternice. De asemenea, observase creșterea puterii Partidului Comunist, care nu fusese inexistent în perioada interbelică, dar după război era ajutat de sovietici cu bani și resurse de propagandă. El a observat că partidele democratice tradiționale au fost încet, dar în mod constant, înlăturate de la putere. Vedea că agenții sovietici veniți direct din Moscova direct în România au preluat funcții de putere executivă în stat, și mai vedea izolarea regelui român (n.r. Regele Mihai) ca șef al statului. Observa toate aspectele care erau atât de negative pentru poporul meu.

Care a fost răspunsul Washingtonului?

Din cauza alianței dintre SUA și sovieticii, pentru că războiul se desfășurase în Europa Centrală și de Vest, ideea lui Franklin Roosevelt a fost de a crea o structură de putere postbelică care să implice și sovieticii. Deci răspunsul a fost, cel puțin, foarte prudent. Harry Truman (succesorul lui Roosevelt) a început cu adevărat să facă presiuni asupra sovieticilor. Războiul rece a început în țări din Europa de Est, în țări precum România și Polonia.

Ar fi putut fi evitat Războiul Rece?

Aceasta este o ipoteză pe care mulți istorici o dezbat. Probabil că nu, pentru că sovieticii erau foarte puternici militar, în a câștiga teren în Europa Centrală și de Est și în ceea ce privește dezvoltarea armelor nucleare. Au existat și două filozofii ideologice în competiție, foarte diferite în ceea ce privește valorile, în ceea ce privește modul în care au văzut istoria - comunismul și "lumea liberă" - din păcate cred că nu a fost posibil să evităm Războiul Rece. Dar să fie diminuat în termeni de consecințe, da - de exemplu, să fi ajutat țări precum Polonia și România.

(w670)

Care este relația României cu S.U.A., dată fiind istoria comunistă?

Este foarte puternică în domeniul apărării și securității. Avem un dialog politic foarte bun și o bună cooperare în combaterea amenințărilor precum terorismul și schimbul de informații foarte importante. România este frontiera NATO și a Uniunii Europene, într-o locație foarte strategică. Crimeea se află la mai puțin de 150 de mile de țărmul României, deci avem o mare responsabilitate în ceea ce privește protejarea acestor frontiere și proiectarea stabilității în alte părți ale regiunilor.

Tindem (ca oameni) să avem o viziune romantică asupra a ceea ce fac spionii și a vieții lor. Ce arata un bun spion?

Un spion are în primul rând un intelect puternic în ceea ce privește analiza informațiilor, capacitatea de a distila adevărul și de a corobora faptele pe o bază neutră. Un spion este spectaculos din punctul de vedere al intelectului său și al îndemânării, dar este „low profile" (discret) și este șters ca individ, nu seamănă cu genul James Bond.

Ce ar trebui să învățăm din lecțiile istoriei?

Istoria este plină de surprize. Uneori se repetă, alteori nu. Observăm în dezbaterile din Europa și din S.U.A. că se discută despre activități ale intelligence extern care se interferează în alte state și societăți și care devin nesănătoase pentru democrații. Dacă ne uităm înapoi în istorie, aceste lecții sunt acolo. Din când în când, ar trebui să încercăm să medităm asupra lor. (traducere F.P.)" (www.usnews.com)



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24