De ce căscăm? Explicaţia ştiinţifică din spatele unui gest banal

Suntem nişte "căscaţi". Căscăm mai mereu, înainte de culcare, dimineaţa când ne trezim, ca să ne calmăm sau când ne plictisim. Deşi pare un gest banal pe care îl facem cu toţii, mecanismul din spatele lui e unul mai complicat, cu multe explicaţii ştiinţifice. Inițial, oamenii de știință au pus căscatul pe seama reglării nivelului de oxigen din sânge, dar studiile recente au infirmat această ipoteză. Căscăm în încercarea de a ne menține alerți și vigilenți, crede cercetătorul. Un studiu din 2013 s-a finalizat cu o concluzie similară: căscatul are același efect asupra creierului precum o doză de cofeină. Cu toate acestea, Adrian Guggisberg și alți cercetători au îndoieli cu privire la această teorie. Potrivit lui Guggisberg, în cel puțin cinci studii nu s-a putut observa niciun efect specific al căscatului asupra creierului.

Ce spun specialiştii

„Există foarte mulți factori declanșatori. Cei care sar cu parașuta spun că au tendința să caște chiar înainte de a face saltul în gol. Unii polițiști au mărturisit că obișnuiesc să caște înainte de a se confrunta cu o misiune dificilă”, a declarat pentru New York Times Adrian Guggisberg, profesor de neuroștiințe la Universitatea din Geneva, Elveția. De asemenea, mulți sportivi de performanţă cască în mod intenţionat înainte de competiţii pentru a elibera stresul din organism şi a relaxa muşchii, la fel cum şi muzicienii cască înainte de concerte pentru "încălzirea psihică". Profesorul de psihologie și neuroștiințe Robert Provine a studiat „știința căscatului” încă din anii ‘80. Până la moartea sa, în 2019, Provine a publicat numeroase studii cu privire la căscat. Conform acestor cercetări, căscatul are rolul de a stimula ritmul cardiac, tensiunea arterială și funcția respiratorie în același timp.

Căscatul NU oxigenează creierul

Până acum aproximativ 30 de ani, se credea că acest comportament are rolul de a crește nivelul de oxigen din fluxul sanguin, deoarece căscatul implică inhalarea unei cantități mari de aer. Deși această teorie părea valabilă, o serie de experimente realizate în preajma anilor '90 au infirmat ipoteza oxigenării. Căscatul nu oxigenează neapărat creierul cât mai degrabă îl "răcoreşte". Are acelaşi efect ca o pastilă mentolată pentru respiraţie. „Căscatul crește fluxul de sânge către creier, având o serie de efecte, printre care cel de răcorire cerebrală”, a declarat pentru New York Times Andrew Gallup, profesor asistent de psihologie la Universitatea de Stat din New York. În continuare, însă, căscatul rămâne un mister iar cercetările în domeniu se reiau de la un an la altul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News