EXCLUSIV  Constituția din 1866, primul pas spre independență și recunoaștere internațională

Astăzi, 13 iulie, sunt 151 de ani de la promulgatrea primei Constituţii a României, alcătuită după modelul celei belgiene, rămasă în vigoare, cu anumite revizuiri şi modificări, până în 1923.

Anul 1866 a fost unul de cotitură pentru România, pentru tot ce va însemna România modernă. Actul din acest an a fost numit de unii un compromis, iar de alții, o alegere inspirată. Adevărul este că a fost un compromis al clasei politice bazat pe o alegere inspirată, care va pune bazele României moderne.

Mai mult, 1866 a fost momentul în care România a apărut cu adevărat pe harta Europei. Toate aceste momente esențiale pentru ceea ce va însemna viitoarea Românie, au fost legitimate de Constituția din 1866, momente ce au culminat cu independența României. Încă din primul articol era specificat clar faptul că: „Principatele-Unite-Române constituie un singur Stat indivizibil, sub denumirea de România”.

După ce Alexandru Ioan Cuza a abdicat – de altfel, în 1959 se luase decizia ca Al.I. Cuza să conducă timp de șapte ani –, atât liberalii, cât și conservatorii au căutat cea mai bună soluție care să aducă țării mult tânjita stabilitate politică și modernizarea. Iar soluția pentru stabilitate a constituit-o principele străin. Într-o Europă aproape în întregime monarhică, vagile tendințe republicane nu au avut nicio șansă. Modelul pe care România îl urmărea și la care se raporta era Vestul. Mai important, un principe străin, dintr-o înaltă familie a Europei, aducea cu el și recunoașterea pe plan european a tânărului stat.

A fost o decizie extrem de inspirată a clasei politice românești, pentru că, să nu uităm, țara noastră încă era vasală muribundului Imperiu Otoman. Carol I, principe de Hohenzollern-Sigmaringen, nu a reprezentat doar o decizie inspirată, ci una dintre cele mai inspirate decizii pe care clasa politică românească le-a luat vreodată. În lunga sa domnie, de 48 de ani, a reușit să pună capăt dezordinii și ineficienței guvernamentale care se instituiseră în Principate. Politica sa a stabilizat economia și a modernizat o țară care, să recunoaștem, era preponderent agrară și care parcă se zbătea mai mult la granița Evului Mediu, în comparație cu o Europă aflată într-o continuă dezvoltare.

13 Iulie 1866. Ce a adus nou prima Constituție

În 1/13 iulie 1866 a fost publicată în Monitorul Oficial prima Constituție a României, elaborată sub Carol I, inspirată din Constituția belgiană, probabil cea mai liberală de la vremea respectivă. Constituția din 1866 este de altfel, prima Constituție română elaborată fără concurs străin. Ea este un pas uriaș spre independența României de sub suzeranitatea Imperiului Otoman, pas ce va fi făcut zece ani mai târziu, în 1877, la Plevna, evident, tot sub Carol I. Constituția a consfințit o serie de principii fundamentale, precum separarea puterilor în stat. Puterea se afla în mâna domnitorului și a viitorului Rege, lucru obișnuit în Europa acelor vremuri. S-au pus bazele unei monarhii ereditare (ce va fi cu brutalitate, total neconstituțional și fără nicio legitimitate, îndepărtată la finele lui 1947, de regimul comunist), în care suveranul avea întreaga putere executivă. Avea de asemenea și dreptul de inițiativă legislativă. El putea numi și revoca miniștri sau chiar să dizolve Camera și Senatul. Totodată, din acest moment, sunt recunoscute drepturile omului și ale cetățeanului.

Bineînțeles, un principe străin, un adevărat Hohenzollern, nu putea accepta o politică de vasalitate cu Imperiul Otoman. Însă remarcabil rămâne faptul că însuși Carol I își părăsește țara de baștină, pentru a clădi aproape de la zero o națiune tânără, preponderent agrară. O va face cu atâta profesionalism și implicare, încât în mulți dintre noi se naște un sentiment de recunoștință care ne încearcă și acum, după mai bine de un veac și jumătate.

Ținând cont de toate evenimentele ce s-au petrecut în 1866, putem afirma cu tărie că România modernă a fost clădită de principele Carol I de Hohenzollern, legitimat de Constituția de la 1866. Pentru că, de fapt, textul Constituției din 1866 se regăsește în esență și în Constituția din 1923. Trecând peste cele patru decenii odioase ale comunismului, în care propaganda a dus o acerbă campanie de compromitere a monarhiei, textul din iulie 1866 al primei Constituții a României fără influențe externe reprezintă pilonul de bază al constituirii României moderne. Și nu doar ideologic.

Totodată, Constituția din 1866 este actul prin care principele străin Carol I pune bazele statului român modern. Acesta este momentul când Carol I oferă românilor România! Este prima cărămidă a unei Românii solide, un prim pas spre modernizare și conștiință națională.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News