Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

EXCLUSIV  Cine va plăti 4,4 miliarde de dolari către RMGC? Calcul de RISC, între interese politice și PET-uri în asfalt

Roșia Montană Piața Universității
Roșia Montană Piața Universității

Gabriel Resources Ltd. a depus în 21 iulie 2017 o cerere de arbitraj în fața Centrului Internațional pentru soluționarea litigiilor în materie de investiții (ICSID) împotriva României, în conformitate cu prevederile Convenţiei Canada-România. 

Gabriel Resources Ltd. cere o sumă echivalentă cu 4,4 miliarde de dolari americani ca o compensaţie pentru pierderile pe care le-a suferit ca urmare a încălcărilor tratatului de investiţii din România.

Cum se vede cazul în fața Tribunalului de la Washington

În ceea ce privește zvonurile despre corupție din jurul afacerii, nimic nu este dovedit. În fața factorilor de decizie, site-urile protestatarilor și formatorii de opinie din țară nu reprezintă o dovadă. Articolele de presă, emoția, bătutul cu PET-urile în asfalt au fost importante în țară pentru a crea reacții ale societății românești, dar nu au nicio valoare în fața ICSID. 

Nu există nicio decizie a unei instanței care să fi consfințit un act de corupție. Motivele pentru care România putea denunța o investiție străină puteau să fie legate de corupție, așa cum s-a susținut în campania de presă și protestele de stradă. Nu există nicio decizie definitivă care să sancționeze un act de corupție legat de Roșia Montană. În fața ICSID, România nu poate merge cu copii din ziarele vremii sau cu scandări ale ”Uniți Salvăm”. În ciuda campaniei furibunde, nu există niciun act care să poată fi luat în calcul de tribunalul din Washington. 

Frații Micula, caz asemănător

Un caz similar este cel al fraților Micula. Guvernul a luat o decizie politică, justificată de pregătirea dosarului de aderare la UE, schimbând statutul unor zone după ce încheiase contracte cu firme care operau în acele zone pe baza legislației de atunci. Firmele respective au fost îndreptățite să-și recupereze banii pierduți în urma deciziei României pentru aderarea la UE. În cazul Micula s-au calculat costurile unei astfel de decizii. Întrebarea este dacă în cazul Roșia Montană s-au calculat costurile deciziei. 

[citeste si]

Ce a făcut Gold Corporation

Compania Roșia Montană Gold Corporation a fost fondată în 1997, cu investiții străine. Gabriel Resources deține 80,69% din acțiuni. În 1999 primește licența de concesiune pentru exploatarea minereurilor de aur și argint din perimetrul Roșia Montană. Au creat mii de locuri de muncă, au ridicat case, au reparat case, au făcut muzeu, au investit în Roșia Montană.

Ce a făcut statul român

În 2006 a depus la Ministerul Mediului Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (Raportul EIM). Un an mai târziu, după întrebări, răspunsuri, consultări publice, Ministerul Mediului a suspendat procedura de evaluare a raportului EIM, astfel statul român nici nu oferă autorizația, nici nu respinge cererea Gold Corporation.

Autoritățile au ținut astfel investitorul străin în șah: nici nu-i dă autorizație, nici nu o respinge.  În 2010, după 3 ani, se reia aceeași procedură. În 2013, premierul a lăsat decizia în seama Parlamentului, chiar dacă decizia nu avea nicio legătură cu Parlamentul, ci trebuia să fie una a Ministerului Mediului. Proiectul de lege nu a trecut de Camera Deputaților. 

La venirea tehnocraților, ministrul Culturii, Corina Șuteu, declară că va depune un dosar pentru ca Roșia Montană să fie inclusă în patrimoniul UNESCO, blocând orice lucrare în zonă, inclusiv de consolidare a galeriilor. Anterior, zona Roșiei Montane devine sit istoric clasa A, fără vreo consultare locală. 

Pe scurt, statul român cheamă un investitor străin, îl blochează și la sfârșit schimbă statutul zonei în care respectivul făcuse deja investiții în cei peste 10 ani.

Întrebare

Cine va plăti 4,4 miliarde de dolari: 

a. Corina Șuteu, care a schimbat statutul zonei

b. Premierii și miniștrii mediului care au amânat, nu au luat nicio decizie

c. tinerii frumoși și liberi care băteau cu PET-urile în asfalt 

d. ONG-urile care susțineau protestele?

Dincolo de cuvintele frumoase, pentru cei de la ICSID lucrurile sunt clare: o firmă a venit să investească în România, a obținut o concesiune, a fost blocată de Guvern așteptând avizul, după care a fost schimbată încadrarea zonei, împiedicând orice activitate economică. 

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play


Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.24
YesMy