Viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu, a deschis cel de-al patrulea Forum Anual de Plăți din Europa Centrală și de Est, găzduit de BNR, unde a subliniat rolul central al plăților în economie și inovație.
"Ne întâlnim într-un moment în care băncile centrale navighează într-un peisaj profund schimbat. În ultimii ani, lumea a fost confruntată cu crize suprapuse — pandemia, perturbările în comerțul internațional, tensiunile geopolitice generate în special de războiul din Ucraina și presiunile inflaționiste și volatilitatea financiară rezultate.
Fiecare criză a testat reziliența economiilor și instituțiilor noastre, iar răspunsul nostru a fost puternic și proporționat. Pentru băncile centrale, aceasta înseamnă echilibrarea mai multor responsabilități: asigurarea stabilității prețurilor și financiare, sprijinirea creșterii economice sustenabile și ghidarea inovației într-un mod sigur și incluziv, inclusiv în domeniul plăților.
În acest context, plățile nu sunt doar o chestiune tehnică, ele se află în centrul vieții economice. Un sistem de plăți eficient și sigur generează încredere, susține dinamismul afacerilor, IMM-urile și crește competitivitatea. De asemenea, servește drept punte între inovație și incluziune, ajutând cetățenii și întreprinderile să participe activ într-o economie modernă", a declarat Marinescu în discursul de deschidere al celui de-al patrulea Forum Anual de Plăți din Europa Centrală și de Est.
Progresele țării noastre în domeniul plăților digitale
Totodată, Cosmin Marinescu a apreciat progresele României în domeniul plăților digitale, precum plățile instant și proiectele de cooperare public-privată, cum este RoPay, dar a subliniat și provocările persistente: incluziunea digitală, securitatea cibernetică și menținerea încrederii într-o lume aflată într-o schimbare rapidă.
"România a făcut progrese semnificative în îmbunătățirea infrastructurii sale de plăți. Plățile instant devin tot mai mult parte din viața de zi cu zi. Mai mult, cooperarea public–privat, cum este proiectul RoPay, a demonstrat că putem livra inovație practică care aduce beneficii utilizatorilor. Dar ne confruntăm și cu provocări persistente: asigurarea incluziunii digitale pentru toți cetățenii, consolidarea securității cibernetice și a rezilienței, și menținerea încrederii într-o eră a schimbărilor rapide.
Acestea nu sunt provocări specifice doar României. În întreaga Europă, avem responsabilitatea de a adapta sistemele noastre financiare la o lume marcată de incertitudine, transformări tehnologice și competiție strategică. Este datoria noastră să păstrăm stabilitatea, în timp ce adoptăm inovația", a mai spus Marinescu.
Abordarea Băncii Naționale a României
Ulterior, Marinescu a explicat și care este abordarea Băncii Naționale a României.
"Abordarea Băncii Naționale a României se bazează pe câteva priorități largi:
În primul rând, menținerea stabilității financiare. Modernizarea plăților trebuie să meargă mână în mână cu supravegherea prudentă, securitatea cibernetică solidă și pregătirea pentru crize. Încrederea, odată pierdută, este greu de recâștigat.
În al doilea rând, asigurarea faptului că plățile rămân sigure, eficiente și accesibile tuturor. Fiecare cetățean și afacere — inclusiv cele din zonele rurale și defavorizate — trebuie să aibă încredere în fiabilitatea și corectitudinea sistemului.
În al treilea rând, promovarea inovației într-un cadru de reglementare sănătos. Innovation Hub-ul nostru sprijină cooperarea cu fintech-urile și participanții din piață pentru a testa noi soluții responsabil. Reglementarea nu trebuie să împiedice inovația, dar nici inovația nu trebuie să depășească stabilitatea.
În al patrulea rând, consolidarea integrării regionale și europene. România este profund angajată în cadrul financiar european, fie că vorbim despre alinierea la standardele SEPA, întărirea interoperabilității sau contribuția la inițiative noi, precum euro digital sau programul Security Action for Europe (SAFE).
Aceste proiecte nu sunt obiective abstracte; ele urmăresc să sporească competitivitatea Europei și autonomia strategică. Astfel de inițiative fac parte dintr-un efort mai larg de a simplifica reglementarea financiară, fără a dereglementa, și de a asigura că piețele noastre rămân relevante și sigure la nivel global", a mai spus acesta.
Vulnerabilitățile economiei românești
Referindu-se la vulnerabilitățile economiei românești, precum inflația ridicată și deficitul bugetar, Marinescu a atras atenția asupra necesității reformelor.
„Aceste vulnerabilități ne reamintesc că stabilitatea financiară nu poate fi dată de la sine. În același timp, ele subliniază necesitatea unor măsuri și reforme decisive, care trebuie privite ca investiții în reziliență și credibilitate, punând bazele unei creșteri economice mai puternice și mai echilibrate pe termen lung.
La fel de important, sustenabilitatea financiară depinde de abordarea deficitelor gemene care ne afectează economia în acești ani: deficitul public și deficitul contului curent. Aceste dezechilibre nu sunt doar surse de vulnerabilitate, ci și un test al coerenței politicilor. Corectarea lor necesită acțiune decisivă, dialog transparent și alinierea constantă a politicilor fiscale, monetare și structurale, punând bazele stabilității macroeconomice și încrederii investitorilor”, a mai declarat viceguvernatorul BNR.
Rolul BNR
În final, Marinescu a subliniat rolul BNR nu doar ca regulator, ci și ca facilitator al inovației.
„Pentru Banca Națională a României, rolul nostru nu este doar de a reglementa, ci și de a facilita. Ne propunem să fim un partener constructiv pentru bănci, fintech-uri și pentru economia în ansamblu, promovând inovația și păstrând stabilitatea. Dialogul pe care îl avem astăzi, la acest forum, face parte din acest efort”, a mai spus acesta.
Marinescu a încheiat prin a evidenția că doar cooperarea reală și sinceră între autorități, mediul de afaceri și instituțiile europene poate asigura un sistem financiar stabil, competitiv și incluziv, care să sprijine prosperitatea României și a regiunii.