Într-un interviu exclusiv pentru DCNEWS, președintele organizației, Bogdan Petre, susține că poziția ministerului reprezintă o formă de discriminare instituțională care afectează zeci de mii de lucrători dintr-un domeniu legal. Vorbim despre lucrătorii din industria divertismentului pentru adulți.
Întrebat dacă a primit un răspuns oficial din partea Ministerului Muncii, Bogdan Petre a confirmat că instituția a transmis în scris poziția sa.
„Da. Ministerul Muncii ne-a transmis oficial, in scris, că ar fi interzisă încheierea unor contracte de muncă pentru activități considerate „imorale” sau care ar contraveni „bunelor moravuri”.
Problema este că legea nu conține un asemenea criteriu moral. Legea vorbește despre activități legale sau ilegale, nu despre „moralitate”.
În ciuda acestor răspunsuri, am solicitat o întâlnire la nivel de conducere pentru a clarifica situația. Am obținut cu dificultate o audiență, însă, inclusiv în cadrul discuției directe cu reprezentanți ai conducerii Ministerului, poziția a fost menținută.
Prin urmare, nu vorbim despre o eroare administrativă, ci despre o poziție instituțională asumată”, a declarat președintele Asociației A.D.U.L.T.
„Un reflex administrativ conservator”
În ceea ce privește posibilele cauze ale acestei decizii, Bogdan Petre afirmă că nu există indicii privind o presiune politică directă.
„Nu avem indicii că ar exista o presiune politică directă. Este mai degrabă un reflex administrativ conservator, o teamă de asumare și o tendință de a evita subiecte considerate sensibile.
Din păcate, această evitare creează și menține o zonă gri. Iar zonele gri în administrație sunt, de regulă, vulnerabile la abuz și arbitrar”, a explicat acesta pentru DC News.
Fără cod ocupațional: „Nesiguranță permanentă”
Sesizarea depusă la CNCD vizează refuzul sistematic al Ministerului Muncii de a include ocupațiile din industria divertismentului pentru adulți în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR).
Potrivit Asociației, această omisiune afectează direct zeci de mii de persoane care activează legal în domeniu. Doar în sectorul videochatului, un fost președinte ANAF declara că peste 400.000 de persoane ar activa în România, la care se adaugă lucrători din masaj erotic, sex-shopuri sau cluburi de swing.
„Concret, înseamnă nesiguranță permanentă. O persoană care muncește legal în industria divertismentului pentru adulți și care oricum se confruntă cu stigmat social, nu are o încadrare profesională clară.
În lipsa unui cod ocupațional, există riscul ca, în urma unui control, activitatea să fie interpretată arbitrar ca fiind „necorespunzătoare” sau chiar asociată, în mod abuziv, cu fapte precum prostituția, deși nu există nicio legătură juridică.
Dincolo de aspectul administrativ, este o problemă de demnitate. Statul spune: plătești taxe, exiști economic, dar nu te recunoaștem profesional”, a explicat Bogdan Petre.
Până la această oră, Florin Manole, ministrul Muncii, nu a răspuns solicitării noastre pentru un punct de vedere.