Franța este cuprinsă de o grevă generală, joi, 5 noiembrie. Încă de la primele ore ale dimineții, s-au înregistrat incidente, într-o zi în care autoritățile așteaptă ca aproximativ 700.000 de oameni să iasă în stradă.
Mișcarea liceenilor, care a început în luna septembrie cu protestele împotriva condițiilor precare de învățământ, a coincis cu o nemulțumire generalizată legată de creșterea costului vieții și de inegalitate, probleme sociale care îi determină pe francezi să iasă din nou în stradă.
Ziua de grevă generală convocată astăzi pentru a protesta împotriva scumpirii vieţii şi a degradării serviciilor publice a dus la producerea câtorva incidente încă de la primele ore ale dimineţii în Paris, unde au avut loc ciocniri între manifestanţi şi forţele de ordine, informează EFE.
Attacking police with Molotovs is not a protest, it is a crime. This is war. France is at war. https://t.co/Rc2O8EVkLc
— RadioGenoa (@RadioGenoa) November 5, 2026
Amintim că demonstrațiile au devenit violente pe parcursul lunii trecute, care au culminat, pe 17 octombrie, cu cele mai grave revolte din Franța din ultimii ani.
Încă înainte orei 8:00 (7:00 GMT), televiziunile difuzau imagini cu ciocniri între manifestanţi şi poliţie la Poarta Vincennes, în estul capitalei franceze, precum şi câteva arestări.
Ciocnirile au avut loc în apropierea Institutului Helene Boucher, unul din centrele de mobilizare a studenţilor încă din septembrie, potrivit Agerpres.
Sute de mii de francezi, așteptați să protesteze în toată țara
Autoritățile estimează că, astăzi, între 500.000 și 700.000 de persoane vor protesta la nivel național, în timp ce în în Paris sunt așteptați să iasă în stradă până la 80.000 de oameni.
Ministerul Afacerilor Externe din România a transmis o atenționare de călătorie în acest sens.
„Va fi o mobilizare puternică”, a declarat Marylise Leon, din cadrul sindicatului CFDT, anticipând o participare comparabilă cu cea de la protestele din 2023 împotriva reformei pensiilor din Franța, când peste un milion de oameni au ieșit în stradă.
Sindicatele din învățământul public și privat, precum și cele care reprezintă lucrătorii din sectorul feroviar, spitalele publice și serviciile poștale, au făcut apel la grevă, potrivit France24.
În revendicările adresate atât guvernului, cât și angajatorilor, sindicatele solicită majorarea salariului minim - care nu a mai beneficiat de nicio creștere discreționară din 2012 -, majorări salariale generale, reforme fiscale și condiții mai bune de studiu pentru tineri.
Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a anunțat miercuri că 70.000 de polițiști și membri ai forțelor de ordine vor fi mobilizați în întreaga țară, promițând „un răspuns extrem de ferm” la orice „acte de violență” sau tulburări ale ordinii publice.
Violențe pe străzile Franței
Deși protestele elevilor au fost, în mare parte, pașnice, în unele situații au izbucnit confruntări cu poliția, fiind folosite gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimile.
A fost deschisă o anchetă pentru tentativă de omor, după ce, sâmbătă, la Paris, au fost aruncate cocktailuri Molotov asupra forțelor de ordine.
În același timp, modul în care poliția a intervenit a fost criticat ca fiind excesiv de dur, fiind demarate anchete interne privind acuzații de brutalitate împotriva manifestanților.
Mai mulți adolescenți care au participat la proteste au fost grav răniți, iar mii de persoane au fost arestate. Autoritățile au recunoscut existența unor lacune în materie de securitate și informații, care au creat condițiile pentru confruntările, jafurile de amploare și actele de vandalism asupra bunurilor publice izbucnite pe 17 octombrie.
Miercuri, prefectura din Paris a interzis un traseu important de protest, planificat între Place de la Bastille și Place de la Concorde, care ar fi traversat centrul orașului. În schimb, poliția a stabilit un traseu autorizat, orientat spre est, departe de centrul orașului.
Mai multe sindicate au criticat interzicerea traseelor, considerând-o o măsură de îngrădire a libertății de a manifesta. Unele dintre acestea au depus contestații în ultimul moment, solicitând restabilirea traseelor inițiale.
„Acest lucru a servit drept semnal de alarmă pentru oameni care, de obicei, nu își exprimă prea des punctul de vedere”, a adăugat el.
În ultimele săptămâni, proteste similare au avut loc și în alte țări europene, precum Italia, Belgia sau Albania.