DCNews › Economie › Creșterea TVA la 24% și indexarea pensiilor în 2027. Adrian Negrescu, verdict îngrijorător pentru economia României

Creșterea TVA la 24% și indexarea pensiilor în 2027. Adrian Negrescu, verdict îngrijorător pentru economia României

Sursa foto: Agerpres / bani

Adrian Negrescu, analist economic, a făcut o previziune sumbră. În 2027, vor creşte din nou taxele şi impozitele, iar recesiunea economică s-ar accentua. În plus, spune acesta, indexarea pensiilor va pune o presiune şi mai mare pe buget.

În contextul în care Guvernul nu a spus clar dacă va mări sau nu taxele şi impozitele din 2027, dar a şi evitat să confirme măcar păstrarea acestora la nivelul actual, analistul economic Adrian Negrescu a venit cu o previziune sumbră: TVA crescut, impozitul pe venit crescut! 

"Noi suntem "ori la bal, ori la spital", ca să zic aşa. La bal în sensul de a reuşi să facem reformele alea pe care le clamăm de câţiva ani. S-a spus "scăpăm de Ilie Sărăcie ca să facem reforme, să scădem facturile statului, să dezvoltăm economia". Hai să vedem reformele respective, hai să tăiem din facturile uriaşe pe care le are statul, în aşa fel încât să dezvoltăm economia. Hai să reducem taxele pentru a activa potenţialul de dezvoltare al ţării şi de a da imboldul investitorilor de a crea locuri de muncă şi a dezvolta lanţuri economice. 

Cealaltă alternativă, "la spital", înseamnă să creştem taxele ca să putem plăti pensii şi salarii, şi să apelăm la FMI. De ce spun că vorbim de spital? Pentru că toate creşterile de taxe vor afecta, din păcate, negativ economia românească şi nu vor face decât să ne ducă într-o recesiune economică şi mai dură decât cea cu care ne confruntăm în momentul de faţă. 

Despre ce vorbim când analizăm scenariile de creştere a taxelor? Sunt două scenarii. Primul este legat de creşterea TVA de la 21% la 24%, este luată în calcul, s-au făcut studii de caz, există discuţii despre asta. Dar va avea un efect redus, pentru că şi dacă va creşte TVA, a scăzut foarte mult consumul. De unde să iei mai mulţi bani? 

A doua variantă este cea pe care o consider mai fezabilă pentru politicieni. Aceea de a creşte impozitul pe venit, impozitul pe salariile oamenilor. În momentul de faţă, pe salarii plăteşti impozit de 10%, dar dividendele plătesc 16% impozit. Nu este exclus să vedem ori o creştere a impozitului pe venit de la 10 la 16%, ori introducerea unui impozit progresiv, un experiment românesc, cu o păstrare a impozitului de 10% pe salariile de până în 5000 de lei, şi o creştere la 16% pentru cei care au "tupeul" să câştige mai mulţi bani în ţara asta. Astea sunt variante luate în calcul în momentul ăsta, dincolo de creşterea accizelor, măsură care va fi devastatoare, din punctul meu de vedere, pentru consumul din ţara asta.

Taxele locale, la fel, mă aştept să crească. Primarii, consiliile judeţene, nu vor avea niciun fel de oprelişte în a creşte taxele locale cu nivelul inflaţiei, adică cu 7%. Plus că primăriile suferă de o gravă problemă de finanţare, şi vor dori să încasese mai mulţi bani, ca să plătească salarii, firme de partid şi toate lucrurile pe care le doresc în 2027", a declarat Adrian Negrescu la Totul despre Bani. 

Indexarea pensiilor, o presiune în plus pe bugetul de stat

Adrian Negrescu a explicat că, în ciuda faptului că indexarea pensiilor trebuie să vină, aceasta va pune o presiune şi mai mare pe bugetul de stat. 

"Strategia financiar-bugetar prevede o creştere a pensiilor de la 1 ianuarie. Toată lumea e convinsă că trebuie să crească, după doi ani în care au fost îngheţate. Problema se pune din ce le creşti. Pentru că o creştere cu 7,3 - 7,4% de la 1 ianuarie, adică inflaţie plus jumătate din salariul minim pe economie, ar însemna între 8 şi 9 miliarde de lei. Statul nu are banii ăştia şi va trebui, probabil, să îi împrumute. Pentru că din cât ne costă pe noi pensiile acum, adică aproape 160 de miliarde de lei, 40 de miliarde îi luăm de la bugetul de stat, de la celelalte cheltuieli ale statului. În loc să dăm banii pentru sănătate, pentru educaţie, pentru orice altceva, noi luăm din bugetul de stat şi ducem în bugetul asigurărilor sociale, adică îi ducem la pensii.

 Mai puneţi încă 10 miliarde şi ajungem deja la 50 de miliarde de lei de la stat către bugetul de pensii. Ceea ce este aberant din perspectiva economică. În mod normal, pensiile ar trebui plătite din contribuţiile salariale ale oamenilor, pentru că aşa e sistemul construit. Dar nu, noi suntem într-un deficit major, care se va accentua pe măsură ce anii vor trece şi decreţeii, cei 1,3 milioane de oameni, vor ieşi la pensii", a mai spus analistul. 

Soluţiile pe care trebuie să le aplice statul

"În loc să facem locuri de muncă, ca oamenii să plătească taxe şi din taxele alea să plătim pensiile, dimpotrivă, ne gândim să creştem şi mai mult taxele pe muncă. 

Ar trebui să avem taxe foarte mici pe muncă, să stimulăm companiile să dea salarii mai mari şi chiar să introducem un sistem de reduceri de taxe pentru cei care dau salarii mai mari, ca să stimulăm creşterea de salarii. Altfel, dacă creştem doar salariul minim, dau scris că în doi ani de zile 40-50% dintre angajaţii din România vor fi plătiţi cu salariul minim pe economie. Pentru că nu îşi vor mai permite firmele să plătească salarii mai mari decât salariul minim, în condiţiile în care taxele rămân atât de mari", a completat Adrian Negrescu.  

Citește mai multe din Economie
Citește mai multe din Economie