Eventualele alegeri anticipate necesită modificări ale cadrului legislativ, atrage atenția președintele AEP, Adrian Țuțuianu.
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a fost invitatul jurnalistului Val Vâlcu, la interviurile DC NEWS, luni, 28 septembrie, și a vorbit despre principalele provocări legislative, organizatorice și tehnice în cazul unor eventuale alegeri anticipate. Potrivit acestuia, actualul calendar electoral nu este adaptat unei astfel de situații, iar modificarea legislației ar fi necesară pentru ca procesul electoral să poată fi organizat în termenul constituțional de trei luni.
Precizările sale vin în contextul în care, astăzi, Autoritatea Electorală Permanentă a pus în dezbaterea publică legislația privind alegerile anticipate.
"Există o discuție în spațiul public românesc de câteva luni de zile despre alegerile anticipate. Am atras atenția la un moment dat că sunt anumite provocări de natură legislativă, apoi tehnice și organizatorice. Am fost criticat, am fost contrat de diverse personalități ale vieții publice din România care au spus: "Domnule, Legea 208/2015 este suficientă, termenul constituțional este de trei luni și Legea 208/2015 prevede 90 de zile înainte", a declarat Adrian Țuțuianu.
Președintele AEP: Legea 208/2015 a fost gândită pentru o perioadă în care alegerile au loc la termen și nu pentru situația unor alegeri anticipate
Printre aspectele care trebuie reglementate, potrivit președintelui AEP, se numără votul prin corespondență, organizarea secțiilor de votare din străinătate și adoptarea la timp a hotărârilor de Guvern necesare desfășurării scrutinului.
"Problema pe care eu am semnalat-o este că Legea 208/2015, care reglementează alegerea Camerei Deputaților și Senatului a fost gândită pentru o perioadă în care alegerile au loc la termen și nu pentru situația unor alegeri anticipate. Ce propunem noi? Pentru ca exercițiul drepturilor electorale să fie efectiv, pentru a rezolva problema votului prin corespondență, pentru a rezolva problema votului la secțiile de votare din străinătate, este nevoie să reașezăm calendarul electoral pe o perioadă nu de 90 de zile, cum prevede acum legea, ci pe 75 de zile.
De ce? Pentru că testul constituțional ne obligă să rezolvăm problema în trei luni de zile și ar însemna ca în ziua când președintele a anunțat dizolvarea Parlamentului, Guvernul să și adopte cele 4-5 hotărâri care sunt specifice, sunt aceleași la orice tip de scrutin. De aici au apărut în spațiul public tot felul de controverse. Alegătorii care votează prin corespondență ar trebui, potrivit actualei reglementări, să se înscrie într-un registru special începând cu luna aprilie, ori noi nu suntem în situația unor alegeri la termen și atunci trebuie să prevedem de când se poate înscrie un alegător care dorește să voteze prin corespondență în registrul respectiv pentru a putea vota la alegeri", a explicat Adrian Țuțuianu.
Ce ar însemna organizarea alegerilor anticipate fără modificarea cadrului legislativ
Ulterior, președintele AEP a explicat și ce s-ar întâmpla dacă legea nu este modificată.
"Dacă legea nu este modificată să restrângem calendarul atunci ar însemna să ieșim cu toate aceste lucruri din termenul constituțional. Ceea ce spunem noi este că termenul constituțional trebuie respectat și am arătat și o serie de provocări de natură tehnică. De exemplu, Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să identifice spații pentru deschiderea secțiilor de vot din străinătate. La ultimele alegeri au fost 950 de secții de votare. Dacă astăzi venim și spunem că nu mai înființăm 950 de secții de vot în străinătate, nu restrângem dreptul de vot al cetățenilor respectivi?
Tocmai asta a spus și Curtea Constituțională, ne-o spun și cei de la Comisia de la Veneția pentru democrație prin drept, că toate măsurile luate de autorități nu trebuie să restrângă dreptul de vot. Iar vizavi de reducerea calendarului, a perioadei prevăzute de lege, ultima dată s-a discutat în România, s-a și reglementat, la alegerile prezidențiale din 2025, când un calendar care era tot de 90 de zile a fost redus pentru a se putea organiza în condiții optime alegerile prezidențiale reluate după decizia de anulare a Curții Constituționale", a mai spus Adrian Țuțuianu.
Adrian Țuțuianu: Am propus să fie redus la jumătate numărul de semnături necesar pentru depunerea candidaturilor
Președintele AEP explicat și ce înseamnă "condiții optime" pentru desfășurarea unui scrutin.
"Condiții optime înseamnă să avem timpul necesar ca cele patru hotărâri de guvern să fie redactate, să fie inițiate de cineva, să fie avizate în cadrul procedurii interguvernamentale. Îți ia oricum câteva zile, nu poți să le dai în ziua în care s-a anunțat dizolvarea Parlamentului. Înseamnă ca aceste hotărâri să fie rezultatul unei consultări între diverse instituții ale statului, apoi înseamnă să deschidem secții de votare în străinătate, să permitem exercițiul dreptului de vot prin corespondență pentru cei care optează pentru o asemenea modalitate de votare, dar în același timp să nu afectăm termene care sunt esențiale.
De exemplu, nu putem să reducem durata campaniei electorale, o lăsăm 30 de zile. În schimb, am putea, și noi am propus, să fie redus la jumătate numărul de semnături necesar pentru depunerea candidaturilor pentru că asta facilitează participarea tuturor partidelor politice la procesul electoral", a mai declarat Adrian Țuțuianu.