Un nou eșec: România și Bulgaria, refuzate în Schengen. Unele țări s-ar fi arătat iritate că iarăși se vorbește despre aderare

Astăzi, la Bruxelles, miniștrii justiției și cei ai afacerilor interne din țările Uniunii Europene (Consiliul JAI) s-au reunit pentru a discuta aderarea Bulgariei și României în "spațiul Schengen". În ciuda anticipărilor, aceștia nu au aprobat aderarea celor două țări.

Primul care a adus în discuție noul eșec a fost ministrul de interne al Bulgariei, Kalin Stoianov, menționând că cele două state sunt încă tratate "la pachet", mai ales din cauza opoziției exprimate de Austria și Olanda. Cu toate acestea, Stoianov, proaspăt în funcție, a exprimat o umbră optimism și a menționat că a discutat cu Cătălin Predoiu pentru a contura o nouă strategie comună.

În culise, s-a aflat că unii oficiali s-au arătat iritați de prezența cererii de aderare a Bulgariei și României pe ordinea de zi, în special pentru că una dintre țările care se opune vehement primirii României în Schengen, respectiv Olanda, nu dispune încă de un guvern funcțional, după rezultatele alegerilor parlamentare care au adus partidul de extremă dreaptă al lui Geert Wilder în fruntea preferințelor.

Foto cu rol ilustrativ: Freepik

Parlamentul European a cerut încă din decembrie 2018 ca România și Bulgaria să fie integrate în spațiul Schengen, o cerere susținută ulterior și de Comisia Europeană în noiembrie 2022. Cu toate acestea, nu toți membrii Parlamentului sunt de acord cu această inițiativă, iar Comisia UE a emis doar o recomandare, având în vedere că decizia finală nu aparține Comisiei, ci capitalelor statelor membre ale zonei Schengen, care cuprinde 22 de țări UE, Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein.

Pe lângă Austria, Olanda rămâne principalul adversar al aderării României în spațiul Schengen. Încă din noiembrie 2022, parlamentul olandez a adoptat o rezoluție solicitând guvernului premierului Mark Rutte să opună un veto aderării Bulgariei și României în Schengen, invocând necesitatea unor verificări suplimentare în contextul persistenței corupției și criminalității organizate în cele două state.

Pentru țările membre ale UE precum România și Bulgaria, aderarea la Schengen nu influențează direct libera circulație a persoanelor sau dreptul acestora de a munci în alte țări ale blocului. Cu toate acestea, intrarea în spațiul Schengen facilitează cooperarea între sistemele judiciare, deoarece absența acesteia poate duce la nerespectarea deciziilor instanțelor din diferite țări.

În ciuda percepției că aderarea la Schengen ar fi o recompensă, realitatea este alta: acest pas reprezintă o obligație pentru statele membre ale UE. Tratatele UE prevăd că toate țările membre, cu excepția Irlandei, sunt obligate să adere la Schengen "atunci când îndeplinesc condițiile", iar toate, cu excepția Danemarcei, sunt obligate să treacă la moneda euro "în momentul în care condițiile economice le permit".

Astfel, nu este vorba despre acordarea unui drept neacordat anterior României, ci despre o obligație pe care Austria și Olanda cred că, în situația actuală, România nu o poate îndeplini. Cu toate acestea, rapoartele oficiale ale Comisiei Europene și rezoluțiile adoptate în Parlamentul European indică faptul că România este pregătită să adere la spațiul Schengen.

În plus, pe lângă beneficiile economice generale, principalul avantaj pentru cetățeni ar fi reducerea timpului petrecut în cozi la aeroporturi și eliminarea întârzierilor pentru transportatorii de mărfuri la frontierele cu alte țări, ceea ce ar conduce la costuri mai reduse pentru exporturile de bunuri. De asemenea, frontiera României cu Republica Moldova ar deveni parte a frontierei Schengen.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News